Inflația de pe mapamond prezentă și în Moldova. Preţurile prea mari lasă mai puţină mâncare pe masa oamenilor

Noțiunea de scumpire va fi termenul anului 2021, în condițiile în care prețurile cresc în întreaga lume. În SUA inflația a atins nivelul record pentru ultimii 40 ani, în Argentina și Turcia prețurile bat toate recordurile posibile și imposibile. Din țările dezvoltate doar Japonia în acest an va înregistra cel mai probabil o ușoară deflație.

„În Moldova prețurile tot înregistrează o creștere mult peste nivelul anticipat. În noiembrie inflația anuală a urcat la 12,4%, iar până la sfârșitul anului cel mai probabil va fi în coridorul 14-15% anual cea ce va reprezenta nivel record pentru ultimii 15 ani”, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În acest an, conform datelor BNS, cel mai mult au crescut prețurile la produsele alimentare, care în luna noiembrie au ajuns la 15,5% , cea ce deja reprezintă valoarea maximă pentru ultimii 18 ani.

Rata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului viitor, ulterior diminuându-se accelerat spre finele perioadei de prognoză – trimestrul III 2022. Această traiectorie va fi susținută, în mare parte, de un impuls fiscal pozitiv în anul curent, de revigorarea cererii externe și recuperarea economică din anul curent”, susține Banca Națională a Moldovei.

Potrivit estimărilor băncii centrale, la sfârșitul anului 2021 scumpirile vor fi de 9,3 la sută. Rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

#mapamond #record #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va beneficia de 8 milioane de euro pentru proiecte umanitare în anul 2026, în cadrul bugetului inițial de 1,9 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană pentru ajutor umanitar la nivel global. Fondurile sunt alocate într-un context dificil, în care 239 de milioane de persoane din întreaga lume au nevoie de asistență, iar mai mulți donatori internaționali își reduc finanțările.

Banii provin din bugetul Uniunii Europene, finanțat de statele membre, iar nivelul alocărilor este similar celui din anul precedent. Potrivit Comisiei Europene, resursele vor fi direcționate către asigurarea accesului la alimente, adăposturi de urgență, servicii medicale esențiale, protecția persoanelor vulnerabile și susținerea educației copiilor din zonele afectate de crize.

În Europa, cea mai mare parte a fondurilor va merge către Ucraina, care va primi 145 de milioane de euro, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia. Republica Moldova va primi sprijin financiare umanitar separat.

La nivel global, cea mai mare alocare, de 557 de milioane de euro, este destinată Africii de Vest și Centrale, în timp ce 448 de milioane de euro vor merge către Orientul Mijlociu, în special către Fâșia Gaza, dar și Irak, Yemen, Siria și Liban. Alte 126 de milioane de euro sunt alocate Afganistanului, Pakistanului și Iranului, iar 95 de milioane de euro vor sprijini statele din America Centrală, America de Sud și Caraibe, afectate de conflicte armate, violențe și crize de mediu.

Uniunea Europeană va direcționa, de asemenea, 73 de milioane de euro către Asia de Sud-Est și regiunea Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului, precum și 14,6 milioane de euro către Africa de Nord. În plus, peste 415 milioane de euro sunt rezervate pentru intervenții rapide în caz de urgențe neprevăzute și pentru menținerea lanțurilor strategice de aprovizionare.