Inflația va scădea la 6,5% până la sfârșitul anului - Dragu

Republica Moldova traversează un proces de dezinflație, după ce la începutul anului a fost lovită de un nou șoc inflaționist provocat de prețurile la energie, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, într-un interviu acordat agenției AGERPRES, în marja conferinței internaționale „New Technology for Old Markets”, desfășurată la Chișinău.

Potrivit guvernatorului BNM, rata inflației ar putea coborî până la 6,5% până la sfârșitul anului 2025, intrând în coridorul de țintire. „Suntem într-un proces de dezinflație și ne așteptăm ca, până la sfârșitul anului, inflația să ajungă în intervalul stabilit. Pentru 2026 prognoza arată o menținere a stabilității prețurilor”, a subliniat Dragu.

Oficialul BNM a precizat că politicile de creditare stimulează atât consumul, cât și investițiile private, fără a compromite stabilitatea sistemului bancar. „Creditul a crescut de la 23–24% din PIB la 27% în ultimul an și jumătate. Suntem încă sub media europeană, dar sectorul bancar este solid, bine capitalizat și majoritar cu acționariat din UE. Faptul că economisirea și creditarea se fac în proporție tot mai mare în moneda națională arată încrederea cetățenilor în leu”, a spus guvernatorul.

Dragu a evidențiat succesul sistemului MIA – plăți instant, lansat în 2024. „Unul din trei cetățeni folosește plățile instant, iar unul din doi dintre cei care au cont bancar utilizează acest serviciu. Suntem un exemplu regional”, a declarat șefa BNM. În cadrul conferinței, care a reunit experți din 14 țări și guvernatori de bănci centrale din Franța și România, s-a discutat și despre rolul noilor tehnologii, inclusiv inteligența artificială.

Guvernatorul a dezvăluit că BNM utilizează deja un sistem propriu de AI, denumit „MIHAI”, care centralizează legislația și documentele interne. „MIHAI ne ușurează munca și devine tot mai bun, învățând în fiecare zi”, a precizat Dragu.

Banca Națională a Moldovei este implicată direct în 10 capitole de negociere cu Uniunea Europeană, dintre care trei – servicii financiare, liberalizarea contului de capital și politici economice și monetare – sunt gestionate de instituție. „Ne prezentăm bine la Bruxelles, avem echipe puternice și folosim toate instrumentele puse la dispoziție de UE. Planul de creștere, similar PNRR-urilor, ne ajută să accelerăm convergența economică și să investim în reziliența economiei”, a afirmat Dragu.

Guvernatorul a reamintit că Uniunea Europeană a sprijinit Republica Moldova cu 250 de milioane de euro pentru compensarea facturilor la energie, ajutor care a contribuit la trecerea iernii în condiții mai bune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leu #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.