ÎNGRIJORĂTOR! Câtă pădure a pierdut lumea. Cifrele care arată ritmul alarmant al defrișărilor pe glob

Liderii mondiali de la summitul COP26 de la Glasgow s-au angajat să pună capăt defrișărilor de păduri până în 2030. Cu toate că, pădurile au un important pentru planetă și au existat mai multe planuri de a le proteja, încercările au eșuat. Defrișările au continuat într-un „ritm alarmant”, cu consecințe grave asupra climei și a întreg Pământului.

Pădurile absorb cantități mari de dioxid de carbon (CO2), așa că tăierea copacilor poate avea un impact uriaș asupra schimbărilor climatice.

Potrivit ONU, 420 de milioane de hectare de pădure au fost pierdute din 1990, iar principala cauză este agricultura.

Anterior, au mai existat programe care ar proteja pădurile. De exemplu, în 2014, ONU a anunțat un acord de reducere la jumătate a defrișărilor până în 2020 și de a le pune capăt până în 2030. Apoi, în 2017, a stabilit un alt obiectiv, acela de a crește suprafața împădurită cu 3% la nivel mondial până în 2030.

Defrișările au continuat însă într-un „ritm alarmant”, potrivit unui raport din 2019, cu consecințe grave asupra climei.

Activități de reîmpădurire au fost, dar insuficiente, copacii având nevoie de ani pentru a se maturiza înainte de a putea absorbi pe deplin CO2.

În ultimul deceniu, 4,7 milioane de hectare de pădure au fost pierdute anual, iar țările cel mai grav afectate sunt Brazilia, Republica Democrată Congo și Indonezia.

Brazilia: exploatarea forestieră ilegală continuă

Aproximativ 60% din pădurea tropicală amazoniană se află în Brazilia și joacă un rol vital în absorbția CO2 dăunător care altfel ar ajunge în atmosferă.

În 2020, rata defrișărilor din pădurea amazoniană a fost cea mai mare din ultimul deceniu. Președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a susținut că începând cu luna august a acestui an, defrișările din Brazilia au scăzut față de 2020, dar, rata defrișărilor este mai mare decât era înainte de ajungerea lui la conducerea țării în 2019.

Imazon, un institut de cercetare axat doar pe pădurea amazoniană, spune, citând studiile sale, că nivelul defrișărilor nu va scădea în acest an.

Președintele Bolsonaro a fost criticat pentru politicile „anti-mediu”, cum sunt încurajarea agriculturii și a mineritului în Amazon. De altfel, Bolsonaro a tăiat fondurile pentru agențiile guvernamentale responsabile de urmărirea penală a fermierilor și a tăietorilor de lemne care încalcă legea mediului. Amenzile pentru tăieri ilegale au scăzut cu 20% în 2020 .

Studiile recente sugerează că până la 94% din defrișările și distrugerea habitatelor din Brazilia ar putea fi ilegale.

Brazilia nu este singura țară responsabilă pentru defrișarea Amazonului, la fenomen contribuie și țările vecine, inclusiv Bolivia.

Anul trecut, Bolivia a pierdut aproape 300.000 de hectare de pădure tropicală, a patra cea mai mare din lume.

Bazinul Congo: Agricultura și minerit

Bazinul forestier Congo este a doua cea mai mare pădure tropicală din lume. Mai mult de jumătate din el se află în Republica Democratică Congo.

Organizația Greenpeace susține că exploatarea forestieră ilegală, atât de către companiile mari, cât și de cele mici, duce la defrișare. Alte amenințări includ agricultura, expansiunea urbană și activitățile de minerit.

În ultimii cinci ani, s-a pierdut aproape jumătate de milion de hectare de pădure tânără, potrivit Global Forest Watch.

Președintele Felix Tshisekedi a dispus luna trecută un audit privind contractele de închiriere alocate pentru exploatarea pădurilor publice – inclusiv unul pentru peste 1,4 milioane de hectare – pe fondul acuzațiilor de corupție. Mișcarea a fost salutată de ecologiști.

Dar la începutul acestui an, guvernul a anunțat și un plan de ridicare a interdicției care datează din 2002 privind noile operațiuni de exploatare forestieră. Greenpeace susține că acest lucru ar contrazice angajamentele luate la începutul acestui an de a proteja pădurea și de a crește nivelul de împădurire cu 8%.

Indonezia: incendii devastatoare

Indonezia a fost printre primele cinci țări din lume în privința pierderii pădurilor în ultimele două decenii.

Potrivit datelor Global Forest Watch, țara a pierdut 9,75 milioane de hectare de pădure tânără între 2002 și 2020.

Președintele Joko Widodo s-a angajat să interzică defrișarea în 2014. Cifrele guvernului indonezian spun că rata defrișărilor a atins un nivel minim record în 2020.

În 2019, președintele Widodo a emis un moratoriu de trei ani privind noi defrișări, acoperind aproximativ 66 de milioane de hectare de pădure primară și turbă. Interdicția a fost prelungită pe termen nelimitat anul acesta.

În 2019 însă, pompierii din Indonezia au petrecut luni întregi luptându-se cu flăcările în Sumatra şi Borneo, incendiile din acest regiuni creând un nor dens de fum care a ajuns până în ţările învecinate Malaezia şi Singapore. Incendiile de turbă şi pădure au loc de obicei în Sumatra şi Borneo şi sunt asociate cu practica arderii vegetaţiei de pe plantaţiile de palmieri. Până la finalul lui septembrie 2019, o suprafaţă totală de 857.756 de hectare a fost distrusă în incendii. Este cea mai mare suprafaţă devastată de incendii din 2015, când, potrivit statisticilor guvernamentale, au fost distruse 2,6 milioane de hectare.

#defrisari #cifre alarmante #paduri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie