Inovație ucraineană: Toyota Mirai convertită în bombă cu hidrogen și folosită împotriva rușilor

Luptătorii ucraineni au folosit recent un rezervor de hidrogen de la un vehicul Toyota Mirai pentru a crea o bombă puternică în timpul unei contraofensive împotriva forțelor ruse în Vovceansk, Ucraina, transmite publicația The Drive.

Rușii se retrăseseră într-o poziție fortificată într-o uzină de agregate, cu vedere la oraș, însă ucrainenii nu aveau puterea de foc necesară pentru a lansa un atac direct. Având în vedere că ajutorul militar străin era în scădere și că loviturile aeriene convenționale nu mai erau fezabile, ucrainenii au recurs la dispozitive explozive improvizate, folosind piese recuperate inclusiv de la vehicule pe hidrogen.

Printre componentele utilizate s-a numărat rezervorul de hidrogen de la o Toyota Mirai. Acesta, care conține peste 5 kg de hidrogen la o presiune de 10.000 psi, are o energie potențială semnificativă, aproximativ echivalentă cu 357 kg de TNT. Combinată cu explozibili plastici suplimentari, această configurație a creat o bombă formidabilă. Dispozitivul, care cântărea peste 440 de kilograme, a fost montat pe un vehicul teleghidat, care a reușit să ajungă nedetectat la poziția rusă.

La detonare, explozia a generat o ciupercă asemănătoare celor produse de bombele atomice și a provocat un incendiu de proporții, lovind probabil o zonă rusească de depozitare a munițiilor. Explozia a compromis fortificațiile rusești, forțându-i pe ruși să consolideze poziția, operațiune care a lăsat vulnerabile alte părți ale liniei lor defensive.

Atacul neobișnuit le-a permis luptătorilor ucraineni să câștige teren și să amenințe liniile de aprovizionare care susțineau forțele ruse.

Utilizarea rezervorului de combustibil al unui vehicul alimentat cu hidrogen ca parte a unei bombe evidențiază ingeniozitatea luptătorilor ucraineni în adaptarea la resursele limitate și la evoluția câmpului de luptă.

O versiune de Toyota Mirai este deținută și de Papa

Deși sunt prietenoase cu mediul, mașinile pe hidrogen nu au avut același succes la public ca cele electrice.

Deși hidrogenul este cel mai abundent element din univers, producerea lui în condiții ecologice este dificilă, iar numărul stațiilor de alimentare este redus. Potrivit unei hărți de pe site-ul Departamentului Energiei, sunt doar 61 de unități în SUA și Canada, majoritatea în statul California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Toyota Mirai #Bomba #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.