Inovație ucraineană: Toyota Mirai convertită în bombă cu hidrogen și folosită împotriva rușilor

Luptătorii ucraineni au folosit recent un rezervor de hidrogen de la un vehicul Toyota Mirai pentru a crea o bombă puternică în timpul unei contraofensive împotriva forțelor ruse în Vovceansk, Ucraina, transmite publicația The Drive.

Rușii se retrăseseră într-o poziție fortificată într-o uzină de agregate, cu vedere la oraș, însă ucrainenii nu aveau puterea de foc necesară pentru a lansa un atac direct. Având în vedere că ajutorul militar străin era în scădere și că loviturile aeriene convenționale nu mai erau fezabile, ucrainenii au recurs la dispozitive explozive improvizate, folosind piese recuperate inclusiv de la vehicule pe hidrogen.

Printre componentele utilizate s-a numărat rezervorul de hidrogen de la o Toyota Mirai. Acesta, care conține peste 5 kg de hidrogen la o presiune de 10.000 psi, are o energie potențială semnificativă, aproximativ echivalentă cu 357 kg de TNT. Combinată cu explozibili plastici suplimentari, această configurație a creat o bombă formidabilă. Dispozitivul, care cântărea peste 440 de kilograme, a fost montat pe un vehicul teleghidat, care a reușit să ajungă nedetectat la poziția rusă.

La detonare, explozia a generat o ciupercă asemănătoare celor produse de bombele atomice și a provocat un incendiu de proporții, lovind probabil o zonă rusească de depozitare a munițiilor. Explozia a compromis fortificațiile rusești, forțându-i pe ruși să consolideze poziția, operațiune care a lăsat vulnerabile alte părți ale liniei lor defensive.

Atacul neobișnuit le-a permis luptătorilor ucraineni să câștige teren și să amenințe liniile de aprovizionare care susțineau forțele ruse.

Utilizarea rezervorului de combustibil al unui vehicul alimentat cu hidrogen ca parte a unei bombe evidențiază ingeniozitatea luptătorilor ucraineni în adaptarea la resursele limitate și la evoluția câmpului de luptă.

O versiune de Toyota Mirai este deținută și de Papa

Deși sunt prietenoase cu mediul, mașinile pe hidrogen nu au avut același succes la public ca cele electrice.

Deși hidrogenul este cel mai abundent element din univers, producerea lui în condiții ecologice este dificilă, iar numărul stațiilor de alimentare este redus. Potrivit unei hărți de pe site-ul Departamentului Energiei, sunt doar 61 de unități în SUA și Canada, majoritatea în statul California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Toyota Mirai #Bomba #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.