Inovație ucraineană: Toyota Mirai convertită în bombă cu hidrogen și folosită împotriva rușilor

Luptătorii ucraineni au folosit recent un rezervor de hidrogen de la un vehicul Toyota Mirai pentru a crea o bombă puternică în timpul unei contraofensive împotriva forțelor ruse în Vovceansk, Ucraina, transmite publicația The Drive.

Rușii se retrăseseră într-o poziție fortificată într-o uzină de agregate, cu vedere la oraș, însă ucrainenii nu aveau puterea de foc necesară pentru a lansa un atac direct. Având în vedere că ajutorul militar străin era în scădere și că loviturile aeriene convenționale nu mai erau fezabile, ucrainenii au recurs la dispozitive explozive improvizate, folosind piese recuperate inclusiv de la vehicule pe hidrogen.

Printre componentele utilizate s-a numărat rezervorul de hidrogen de la o Toyota Mirai. Acesta, care conține peste 5 kg de hidrogen la o presiune de 10.000 psi, are o energie potențială semnificativă, aproximativ echivalentă cu 357 kg de TNT. Combinată cu explozibili plastici suplimentari, această configurație a creat o bombă formidabilă. Dispozitivul, care cântărea peste 440 de kilograme, a fost montat pe un vehicul teleghidat, care a reușit să ajungă nedetectat la poziția rusă.

La detonare, explozia a generat o ciupercă asemănătoare celor produse de bombele atomice și a provocat un incendiu de proporții, lovind probabil o zonă rusească de depozitare a munițiilor. Explozia a compromis fortificațiile rusești, forțându-i pe ruși să consolideze poziția, operațiune care a lăsat vulnerabile alte părți ale liniei lor defensive.

Atacul neobișnuit le-a permis luptătorilor ucraineni să câștige teren și să amenințe liniile de aprovizionare care susțineau forțele ruse.

Utilizarea rezervorului de combustibil al unui vehicul alimentat cu hidrogen ca parte a unei bombe evidențiază ingeniozitatea luptătorilor ucraineni în adaptarea la resursele limitate și la evoluția câmpului de luptă.

O versiune de Toyota Mirai este deținută și de Papa

Deși sunt prietenoase cu mediul, mașinile pe hidrogen nu au avut același succes la public ca cele electrice.

Deși hidrogenul este cel mai abundent element din univers, producerea lui în condiții ecologice este dificilă, iar numărul stațiilor de alimentare este redus. Potrivit unei hărți de pe site-ul Departamentului Energiei, sunt doar 61 de unități în SUA și Canada, majoritatea în statul California.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Toyota Mirai #Bomba #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.