Înscriere masivă în programul de compensații: 340.000 de cetățeni s-au înregistrat în prima săptămână

La doar o săptămână de la lansarea programului de compensații, aproape 340.000 de cetățeni din Republica Moldova s-au înscris pentru a beneficia de sprijin financiar în perioada sezonului de încălzire 2023-2024. Potrivit ministrului Muncii, Alexei Buzu, dintre cei 340.553 de înscriși, 180.695 au completat înregistrarea online, iar 159.858 au solicitat ajutorul asistenților sociali.

În această perioadă scurtă, autoritățile au răspuns deja la 23.281 de apeluri telefonice, confirmând un interes ridicat din partea cetățenilor. Ministrul Buzu a subliniat că, în acest an, guvernul a ales să acorde compensațiile în principal sub formă de plăți în numerar, considerându-le o metodă mai eficientă decât alte forme de compensare utilizate anterior. „Experiența anului trecut ne-a arătat că 40% din compensații au fost distribuite în numerar, iar această abordare este mult mai simplu de gestionat”, a declarat Buzu.

Pentru sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile vor fi acordate în facturi, în funcție de vulnerabilitatea energetică a beneficiarilor. Acestea vor acoperi, în medie, 33% din tariful pentru gazele naturale, variind între 12 și 17 lei pe metru cub, pentru un volum de 180 de metri cubi. În cazul încălzirii centralizate, guvernul va compensa 58% din tariful practicat, cu sume cuprinse între 1450 și 2900 de lei pe gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#facturi #compensatii #căldură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.