Inspectorii de la Integritate vor număra leii lui Leu de la Termoelectrica

Averea șefului interimar al S.A. „Termoelectrica”, Vasile Leu, este verificată în prezent de inspectorii de integritate, în plin scandal cu păcura care ar fi fost îngropată pe teritoriul instituției. Într-un document publicat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) se precizează că „pe faptul pretinsei încălcări a regimului juridic al restricțiilor”, pe numele lui Vasile Leu a fost înregistrată o sesizare, depusă pe 13 iulie curent, scrie realitatea.md.

„În textul sesizării se reclamă pretinsa încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, director interimar al SA Termoelectrica, meterializat prin numirea ultimului în funcția de director interimar al SA Termoelectrica, pe când anterior a deținut funcții de conducere în cadrul Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, Agenția la rândul său având atribuții de control și supraveghere asupra SA Termoelectrica”, se arată pîn documentul ANI.

În continuare, potrivit ANI:

„Urmare a analizei informației și actelor confirmative, inspectorul de integritate constată că la etapa respectivă există aparența de încălcare a regimului juridic al restricțiilor de către dl Vasile Leu, având în vedere că ultimul putea avea atribuții directe de supraveghere sau control în raport cu SA Termoelectrica, unde și-a început activitatea în calitate de director interimar din data de 02,12,2021, așadar fără respectarea termenului reglementat de un an”.

Între timp, responsabilii de la „Termoelectrica” au comentat această situație.

„Reieșind din cadrul legal, evidențiem că funcția de Șef al Secției investiții energie termică și cogenerare din cadrul ANRE, deținută anterior de Directorul general al întreprinderii (interimar) „TERMOELECTRICA” S.A., Vasile LEU, nu cade sub incidența prevederilor Legii nr. 133/2016 și nu reprezintă subiect al regimului juridic al restricțiilor, ceea ce denotă faptul că până numirea sa în funcția de Director general interimar al „TERMOELECTRICA” S.A. la data de 02.12.2021, Vasile LEU, nu era subiect al declarării averii și intereselor personale conform art. 3 al Legii nr. 133/2016. În context, „TERMOELECTRICA” S.A. își exprimă regretul pentru faptul că unele surse media difuzează acuzații nefondate, fără să solicite opinia instituției. Compania a fost și este mereu deschisă să răspundă solicitărilor de informație despre activitatea sa, motiv pentru care îndemnăm persoanele interesate și reprezentanții mass-media spre o colaborare directă pentru a prezenta opiniei publice date relevante și corecte”, au precizat reprezentanții „Termoelectrica”.

Astăzi, 26 iulie, prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a cerut ministrului Energiei, Victor Parlicov și șefului de la APP, Roman Cojuhari, demisia în corpore a managementului Termoelectrica.

Amintim că, potrivit lui Usatîi, utilajele de la Termoelectrica au fost distruse anume pentru că păcura era de calitate proastă. Usatîi declară că informațiile despre păcura îngropată i-au fost confirmate de mai mulți angajați ai SA Termoelectrica, dar care au dorit să le fie păstrat anonimatul.

Într-un comunicat emis presei pe 20 iulie, „Termoelectrica” susține că „regretă speculațiile politizate apărute în spațiul public”. Totuși, responsabilii au precizat că au pornit o anchetă internă.

Procuratura Generală (PG) a anunțat, într-un comunicat de presă, că va investiga imaginile video publicate de liderul formațiunii ”Partidul Nostru”, Renato Usatîi, unde păcura de proastă calitate, achiziționată din bani publici, ar fi fost îngropată de angajații Termoelectrica.

#leu #avere #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.