Instituțiile supreme de audit din Ucraina și Moldova și-au actualizat cooperarea prin semnarea unui nou acord bilateral

Un nou Acord de cooperare dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) și Curtea de Conturi a Ucrainei (CCU) a fost semnat, la data de 20 august. Documentul a fost semnat de Marian Lupu, Președintele CCRM și de Valery Patskan, Președintele CCU, în timpul vizitei delegației instituției supreme de audit din Moldova la Kiev, Ucraina.

În contextul semnării, Marian Lupu, a menționat că, relațiile de prietenie și cooperarea constructivă dintre ISA din cele două țări vor continua să se aprofundeze în viitor, iar noul Acord va facilita atingerea obiectivelor comune, derivate din Acordurile naționale de asociere cu UE.

Valeriy Patskan a exprimat convingerea că, Acordul va permite instituțiilor supreme de audit din cele două țări să atingă un nou nivel de calitate și cooperare eficientă.

Acordul actualizat va impulsiona cooperarea bilaterală, instituită după semnarea primului document de cooperare, în anul 2001. Potrivit documentului, părțile vor realiza cooperarea bilaterală în concordanță cu scopurile și sarcinile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), precum și în concordanță cu obiectivele comune de consolidare a auditului public extern și îmbunătățire a sistemului de management al finanțelor publice, stipulate în prevederile Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană.

Cele două instituții vor coopera într-un șir de domenii, cum ar fi schimbul de experiență în aplicarea Standardelor INTOSAI și bunelor practici în domeniul auditului public extern, realizarea auditurilor paralele și comune, dezvoltarea profesională a personalului etc. De asemenea, se prevede organizarea de evenimente comune, seminare, conferințe, training-uri. Conform Acordului, părțile vor face schimb de informații, materiale și metodologii. Pentru a atinge aceste obiective, este planificată dezvoltarea unor planuri de cooperare pe trei ani.

Președinții ISA au pus în discuție, de asemenea, ultimele evoluții și progrese înregistrate de instituții, precum și planurile de viitor. Un aspect important, abordat în cadrul discuțiilor s-a axat pe inițiativa Curții de Conturi a Republicii Moldova de a extinde cooperarea la un format tripartit. Astfel, va fi stabilită o serie de obiective de cooperare a celor trei instituții supreme de audit din țările asociate cu UE – Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare a auditului public extern și aliniere la standardele internaționale de profil, aspecte stipulate în Acordurile naționale de asociere cu UE.

Menționăm că, în aceiași zi, președinții ISA din Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit cu Președintele Radei Supreme din Ucraina, Dmytro Razumkov. În cadrul discuțiilor, speakerul ucrainean a menționat că, cooperarea dintre ISA din Ucraina și Moldova este importantă pentru schimbul de bune practici de audit, accentuând sprijinul legislativului pentru impulsionarea cooperării instituțiilor supreme de audit din Ucraina și Republica Moldova.

#acord #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Agrocereale”, care reprezintă exportatorii de cereale și oleaginoase din Republica Moldova, avertizează că intensificarea tranzitului cerealelor ucrainene, în condițiile reducerii cu 50% a tarifelor Căii Ferate din Moldova (CFM), ar putea provoca o congestie a infrastructurii feroviare și ar putea afecta exporturile agricultorilor moldoveni.

Potrivit Asociației, Republica Moldova trebuie să profite economic de poziția sa de țară de tranzit, însă acest lucru nu ar trebui să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export.

„Tranzitul trebuie să aducă venituri suplimentare Căii Ferate din Moldova, fără să limiteze accesul mărfurilor autohtone la vagoane, locomotive, linii feroviare și terminale de export”, susține „Agrocereale”.

Exportatorii atrag atenția că volumul de 4,5 milioane de tone anual, prezentat drept capacitate potențială a coridorului, nu reprezintă un volum deja contractat sau garantat. Dacă ar fi distribuit uniform, acesta ar echivala cu circa 375.000 de tone lunar. În realitate însă, transporturile agricole sunt sezoniere, iar în perioadele de vârf presiunea asupra infrastructurii ar putea fi mult mai mare.

Asociația amintește că infrastructura feroviară este deja utilizată intens de exportatorii moldoveni. Numai în iulie 2026, Republica Moldova a exportat peste 307.000 de tone de grâu, orz și rapiță, o parte importantă a volumului fiind transportată pe calea ferată.

Presiunea ar urma să crească în septembrie și octombrie, odată cu comercializarea noii recolte de floarea-soarelui și intrarea porumbului în circuitul comercial. Aceste cantități se vor suprapune peste stocurile de grâu, orz și rapiță aflate deja în depozite sau în proces de export.

În opinia exportatorilor, o eventuală congestie ar lovi în primul rând fermierii. Întârzierile la preluarea cerealelor ar putea majora costurile de depozitare și ar pune presiune asupra prețurilor de achiziție. Traderii riscă, la rândul lor, penalități pentru nerespectarea contractelor, iar expeditorii s-ar putea confrunta cu deficit de vagoane și staționări mai lungi.

O altă problemă semnalată de „Agrocereale” este reducerea coeficientului tarifar al CFM la 0,5 fără existența unui volum minim garantat. Asociația susține că anterior reducerile erau legate de angajamente de transport de peste 100.000 de tone, iar coeficienții aplicabili variau între 0,7 și 1,0.

„Dacă tariful este redus la jumătate, CFM ar trebui, în principiu, să transporte un volum dublu pentru a păstra același nivel al venitului brut”, avertizează organizația.

Asociația atrage atenția și asupra situației financiare a CFM. Potrivit datelor invocate, întreprinderea și-a redus pierderile de la 322 de milioane de lei în 2024 la 89 de milioane de lei în 2025, iar în primul semestru din 2026 a raportat un profit de aproximativ 18 milioane de lei. Exportatorii susțin că această revenire nu ar trebui pusă în pericol prin reduceri tarifare care nu sunt susținute de volume garantate.

În aceste condiții, „Agrocereale” cere autorităților să publice capacitatea efectiv disponibilă pentru tranzit pe fiecare coridor feroviar, după rezervarea necesarului pentru exporturile moldovenești. Totodată, organizația propune introducerea unor „ferestre logistice protejate” pentru mărfurile autohtone, în special în lunile septembrie și octombrie.

Facilitățile acordate tranzitului ucrainean ar trebui, potrivit Asociației, să funcționeze după principiul „transportă sau plătește”: beneficiarul care primește tarife reduse și rezervă capacitate feroviară să achite volumul convenit chiar dacă nu îl utilizează integral.

„Agrocereale” solicită și condiții egale pentru companiile moldovenești. Exportatorii locali care pot garanta volume comparabile și trenuri complete ar trebui să poată beneficia de tarife similare celor oferite tranzitului.

Asociația cere Consiliului Concurenței să se pronunțe public asupra caracterului transparent, justificat economic și nediscriminatoriu al mecanismului tarifar.

„Republica Moldova nu trebuie pusă în situația de a transporta mai ieftin marfa străină, în timp ce fermierii și exportatorii săi așteaptă vagoane, suportă costuri suplimentare și vând la prețuri mai mici din cauza congestiei”, avertizează „Agrocereale”.

Asociația precizează că nu se opune tranzitului cerealelor ucrainene și recunoaște că acesta poate genera venituri importante pentru CFM și sectorul logistic. Organizația insistă însă ca volumele să fie garantate, iar tranzitul să nu fie făcut în detrimentul exporturilor agricole ale Republicii Moldova.