Instituțiile supreme de audit din Ucraina și Moldova și-au actualizat cooperarea prin semnarea unui nou acord bilateral

Un nou Acord de cooperare dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) și Curtea de Conturi a Ucrainei (CCU) a fost semnat, la data de 20 august. Documentul a fost semnat de Marian Lupu, Președintele CCRM și de Valery Patskan, Președintele CCU, în timpul vizitei delegației instituției supreme de audit din Moldova la Kiev, Ucraina.

În contextul semnării, Marian Lupu, a menționat că, relațiile de prietenie și cooperarea constructivă dintre ISA din cele două țări vor continua să se aprofundeze în viitor, iar noul Acord va facilita atingerea obiectivelor comune, derivate din Acordurile naționale de asociere cu UE.

Valeriy Patskan a exprimat convingerea că, Acordul va permite instituțiilor supreme de audit din cele două țări să atingă un nou nivel de calitate și cooperare eficientă.

Acordul actualizat va impulsiona cooperarea bilaterală, instituită după semnarea primului document de cooperare, în anul 2001. Potrivit documentului, părțile vor realiza cooperarea bilaterală în concordanță cu scopurile și sarcinile Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI), precum și în concordanță cu obiectivele comune de consolidare a auditului public extern și îmbunătățire a sistemului de management al finanțelor publice, stipulate în prevederile Acordurilor de Asociere cu Uniunea Europeană.

Cele două instituții vor coopera într-un șir de domenii, cum ar fi schimbul de experiență în aplicarea Standardelor INTOSAI și bunelor practici în domeniul auditului public extern, realizarea auditurilor paralele și comune, dezvoltarea profesională a personalului etc. De asemenea, se prevede organizarea de evenimente comune, seminare, conferințe, training-uri. Conform Acordului, părțile vor face schimb de informații, materiale și metodologii. Pentru a atinge aceste obiective, este planificată dezvoltarea unor planuri de cooperare pe trei ani.

Președinții ISA au pus în discuție, de asemenea, ultimele evoluții și progrese înregistrate de instituții, precum și planurile de viitor. Un aspect important, abordat în cadrul discuțiilor s-a axat pe inițiativa Curții de Conturi a Republicii Moldova de a extinde cooperarea la un format tripartit. Astfel, va fi stabilită o serie de obiective de cooperare a celor trei instituții supreme de audit din țările asociate cu UE – Republica Moldova, Ucraina și Georgia, în scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare a auditului public extern și aliniere la standardele internaționale de profil, aspecte stipulate în Acordurile naționale de asociere cu UE.

Menționăm că, în aceiași zi, președinții ISA din Republica Moldova și Ucraina s-au întâlnit cu Președintele Radei Supreme din Ucraina, Dmytro Razumkov. În cadrul discuțiilor, speakerul ucrainean a menționat că, cooperarea dintre ISA din Ucraina și Moldova este importantă pentru schimbul de bune practici de audit, accentuând sprijinul legislativului pentru impulsionarea cooperării instituțiilor supreme de audit din Ucraina și Republica Moldova.

#acord #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.