Institutul Național de Cercetări Economice: Populismul politic riscă să îngroape reformele economice în anul 2023

Economia Republicii Moldova și în anul 2023 se va confrunta cu provocări majore, din cauza conflictului militar dintre Ucraina și Rusia, crizei economice la nivel mondial și prețului ridicat al gazului și energiei electrice. Totodată, alegerile locale din 2023 pot avea o influența negativă asupra parcursului economic și implementării reformelor economice din cauza populismului politic caracteristic acestor perioade, constată Institutul Național de Cercetări Economice în prognoza economică pentru anul 2023.

Economiștii estimează un avans economic de 3,5%, însă aceasta nu este nici chiar o recuperare a recesiunii din 2022 și este in mare parte bazată pe o creștere a sectorului agricol în speranța unui an meteorologic mai favorabil. Or, evoluția sectorului agricol influențează semnificativ industria Republicii Moldova bazată pe industria prelucrătoare.

În prognoza INCE se mai spune că în 2022, creșterea explozivă a comerțului extern cauzată de reexporturile din Ucraina și spre Ucraina a avut un impact puternic asupra economiei, însă sursa acestei creșteri a fost deja epuizată. Pentru anul 2023, se estimează o creștere a volumului de producție industrială cu 4,8%, datorată în mare parte creșterii semnificative a volumului de producție agricolă și a exportului de produse agroalimentare, care se prognozează să crească cu 3,8%.

Conform prognozei, importurile vor crește cu 2,4%, iar deficitul balanței comerciale va ajunge la 4940 mil. USD. Conflictul din Ucraina a afectat investițiile și va afecta investițiile străine directe în Moldova. Guvernul încearcă să-și diversifice economia și să atragă investiții străine în tehnologia informației și turism.

Se estimează o creștere nominală de 13% a salariilor și o creștere reală de 1,5%, iar rata șomajului va fi în jur de 3,5%. Evident că dinamica indicatorilor macroeconomici în anul 2023 va fi influențată de factori interni și externi, inclusiv de deciziile politice și evoluția situației geopolitice. Printre acești factori se numără și prețurile la resursele energetice, care sunt așteptate să scadă semnificativ în acest an, conform prognozelor FMI, inclusiv prețul la gazul rusesc în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prgnoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.