Institutul Național de Cercetări Economice: Populismul politic riscă să îngroape reformele economice în anul 2023

Economia Republicii Moldova și în anul 2023 se va confrunta cu provocări majore, din cauza conflictului militar dintre Ucraina și Rusia, crizei economice la nivel mondial și prețului ridicat al gazului și energiei electrice. Totodată, alegerile locale din 2023 pot avea o influența negativă asupra parcursului economic și implementării reformelor economice din cauza populismului politic caracteristic acestor perioade, constată Institutul Național de Cercetări Economice în prognoza economică pentru anul 2023.

Economiștii estimează un avans economic de 3,5%, însă aceasta nu este nici chiar o recuperare a recesiunii din 2022 și este in mare parte bazată pe o creștere a sectorului agricol în speranța unui an meteorologic mai favorabil. Or, evoluția sectorului agricol influențează semnificativ industria Republicii Moldova bazată pe industria prelucrătoare.

În prognoza INCE se mai spune că în 2022, creșterea explozivă a comerțului extern cauzată de reexporturile din Ucraina și spre Ucraina a avut un impact puternic asupra economiei, însă sursa acestei creșteri a fost deja epuizată. Pentru anul 2023, se estimează o creștere a volumului de producție industrială cu 4,8%, datorată în mare parte creșterii semnificative a volumului de producție agricolă și a exportului de produse agroalimentare, care se prognozează să crească cu 3,8%.

Conform prognozei, importurile vor crește cu 2,4%, iar deficitul balanței comerciale va ajunge la 4940 mil. USD. Conflictul din Ucraina a afectat investițiile și va afecta investițiile străine directe în Moldova. Guvernul încearcă să-și diversifice economia și să atragă investiții străine în tehnologia informației și turism.

Se estimează o creștere nominală de 13% a salariilor și o creștere reală de 1,5%, iar rata șomajului va fi în jur de 3,5%. Evident că dinamica indicatorilor macroeconomici în anul 2023 va fi influențată de factori interni și externi, inclusiv de deciziile politice și evoluția situației geopolitice. Printre acești factori se numără și prețurile la resursele energetice, care sunt așteptate să scadă semnificativ în acest an, conform prognozelor FMI, inclusiv prețul la gazul rusesc în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prgnoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.