Institutul Național de Cercetări Economice: Populismul politic riscă să îngroape reformele economice în anul 2023

Economia Republicii Moldova și în anul 2023 se va confrunta cu provocări majore, din cauza conflictului militar dintre Ucraina și Rusia, crizei economice la nivel mondial și prețului ridicat al gazului și energiei electrice. Totodată, alegerile locale din 2023 pot avea o influența negativă asupra parcursului economic și implementării reformelor economice din cauza populismului politic caracteristic acestor perioade, constată Institutul Național de Cercetări Economice în prognoza economică pentru anul 2023.

Economiștii estimează un avans economic de 3,5%, însă aceasta nu este nici chiar o recuperare a recesiunii din 2022 și este in mare parte bazată pe o creștere a sectorului agricol în speranța unui an meteorologic mai favorabil. Or, evoluția sectorului agricol influențează semnificativ industria Republicii Moldova bazată pe industria prelucrătoare.

În prognoza INCE se mai spune că în 2022, creșterea explozivă a comerțului extern cauzată de reexporturile din Ucraina și spre Ucraina a avut un impact puternic asupra economiei, însă sursa acestei creșteri a fost deja epuizată. Pentru anul 2023, se estimează o creștere a volumului de producție industrială cu 4,8%, datorată în mare parte creșterii semnificative a volumului de producție agricolă și a exportului de produse agroalimentare, care se prognozează să crească cu 3,8%.

Conform prognozei, importurile vor crește cu 2,4%, iar deficitul balanței comerciale va ajunge la 4940 mil. USD. Conflictul din Ucraina a afectat investițiile și va afecta investițiile străine directe în Moldova. Guvernul încearcă să-și diversifice economia și să atragă investiții străine în tehnologia informației și turism.

Se estimează o creștere nominală de 13% a salariilor și o creștere reală de 1,5%, iar rata șomajului va fi în jur de 3,5%. Evident că dinamica indicatorilor macroeconomici în anul 2023 va fi influențată de factori interni și externi, inclusiv de deciziile politice și evoluția situației geopolitice. Printre acești factori se numără și prețurile la resursele energetice, care sunt așteptate să scadă semnificativ în acest an, conform prognozelor FMI, inclusiv prețul la gazul rusesc în Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prgnoza #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.