Opozanţii lui Putin sunt eliminaţi pas cu pas: Cine a fost Alexei Navalnîi, omul ce i s-a opus lui Putin

16 Feb. 2024, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Feb. 2024, 14:19 // Actual //  bani.md

Navalnîi a fost cel cunoscut ca principalul oponent al lui Vladimir Putin din ultimii ani. Navalnîi avea 47 de ani şi avea doi copii. A apărut pe scena politică în 2011, alături de un alt opozant al preşedintelui rus, Boris Nemţov, fiind de mai multe ori arestat de procurorii ruşi.

Navalnîi a fost preşedintele partidului ”Rusia viitorului” şi fondatorul Fundaţiei Anti-Coripţiei. Opozantul lui Putin era cunoscut pentru investigaţiile prin care deconspiră schemele de corupţie ale apropiaţilor preşedintelui rus, inclusiv ale fostului preşedinte şi premier Dmitri Medvedev.

Politicianul a încercat să candideze la alegerile prezindeţiale din 2018, dar Comisia Electorală rusă a respins candidatura acestuia. În 2020, Alexei s-a opus modificării Constituţiei ruse, prin care Vladimir Putin obţine anularea mandatelor de preşedinte şi poate candida din nou în 2024.

Pe 20 august 2020, Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic, din grupa novichok. Novichok este o serie substanţe chimice binare dezvoltate de Uniunea Sovietică şi Rusia în perioada 1971-1993. Este de până la zece ori mai puternic decât soman.

El a fost transferat de urgenţă în Berlin, la o clinică privată pentru tratament. După două săptămâni, Alexei şi-a revenit din coma indusă.

După o perioadă petrecută în Occident în care şi-a revenit după tentativa de asasinat,  Navalnîi s-a întors voluntar în Rusia şi a fost arestat la sosire. Pe parcursul ultimilor doi ani el a primit numeroase condamnări ce totalizau peste 30 de ani. Cu câteva săptămâni înainte de moartea sa, el a fost transferat într-o nou închisoare din Siberia.

Pe parcursul perioadei de detenţie, echipa lui a continuat să îi trasmită mesajele critice la adresa regimului lui Putin.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.