Intră cine vrea, iese cine poate: Norvegia vrea să majoreze taxele pentru miliardarii care vor să iasă din ţară

Norvegia introduce reguli mai stricte privind impozitarea miliardarilor după ce tot mai mulţi dintre aceştia au decis să părăsească ţara cu tot cu averile pe care le-au făcut, scrie Bloomberg.

În trecut, atunci când voiau să iasă din ţară, miliardarii aveau obligaţia să plătească în termen de cinci ani o taxă pentru ieşire din ţară, însă odată cu noile reguli această fereastră de timp este eliminată. Totodată, noile schimbări vizează şi „transferul de acţiuni către membrii familiei care locuiesc în afara ţării”, conform guvernului.

Guvernul de stânga din Norvegia, care a venit la putere în 2021, a crescut taxele destinate miliardarilor în mod similar cu ţări precum Spania şi Columbia. Din acest motiv, tot mai mulţi miliardari caută soluţii la problema taxelor şi de cele mai multe ori aleg să părăsească Norvegia.

„Am înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de consiliere în materie de emigrare din partea persoanelor bogate. Numărul miliardarilor care pleacă sau se gândesc să plece din ţară este alarmant”, a declarat Bettina Banoun, partener al firmei de avocatură Wiersholm.

Presa locală a relatat că tot mai mulţi miliardari au părăsit ţarăa odată cu schimbarea guvernului în 2021. Miliardarul Kjell Inge Rokke, al patrulea cel mai bogat om din ţară potrivit Bloomberg Billionaires Index, s-a mutat la Lugano.

Guvernul are misiunea de a se asigura că banii făcuţi de miliardari în Norvegia până la momentul plecării vor fi impozitaţi conform sistemului fiscal norvegian. Ţara nordică se numără printre singurele din Europa care taxează super-bogaţii.

Guvernul a hotărât deja ratei creşterea efective de impozitare a dividendelor şi a câştigurilor de capital din acţiuni la 37,8%, ceea ce ar reprezenta o creştere de 6 puncte procentuale faţă de acum doi ani.

Mai mult decât atât, se pare că unii dintre cei mai bogaţi miliardari şi-au epuizat toate opţiunile şi instrumentele care le-au permis timp de ani de zile să nu plătească niciun impozit pe dividende prin reducerea capitalului social al companiilor la minimul legal.

„În urmă cu 15-20 de ani, nimeni din Norvegia nu ar fi vrut măcar să compare distribuţia veniturilor şi inegalitatea cu cea din Marea Britanie, deoarece existau diferenţe foarte mari între cele două ţări. Dar studiile recente arată că Norvegia şi Marea Britanie sunt aproape la egalitate ca număr de miliardari, iar acesta este şi motivul pentru care guvernul strânge laţul” a declarat Guttorm Schjelderup, profesor în cadrul Şcolii Norvegiene de Economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozite #Norvegia #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.