Intră cine vrea, iese cine poate: Norvegia vrea să majoreze taxele pentru miliardarii care vor să iasă din ţară

Norvegia introduce reguli mai stricte privind impozitarea miliardarilor după ce tot mai mulţi dintre aceştia au decis să părăsească ţara cu tot cu averile pe care le-au făcut, scrie Bloomberg.

În trecut, atunci când voiau să iasă din ţară, miliardarii aveau obligaţia să plătească în termen de cinci ani o taxă pentru ieşire din ţară, însă odată cu noile reguli această fereastră de timp este eliminată. Totodată, noile schimbări vizează şi „transferul de acţiuni către membrii familiei care locuiesc în afara ţării”, conform guvernului.

Guvernul de stânga din Norvegia, care a venit la putere în 2021, a crescut taxele destinate miliardarilor în mod similar cu ţări precum Spania şi Columbia. Din acest motiv, tot mai mulţi miliardari caută soluţii la problema taxelor şi de cele mai multe ori aleg să părăsească Norvegia.

„Am înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de consiliere în materie de emigrare din partea persoanelor bogate. Numărul miliardarilor care pleacă sau se gândesc să plece din ţară este alarmant”, a declarat Bettina Banoun, partener al firmei de avocatură Wiersholm.

Presa locală a relatat că tot mai mulţi miliardari au părăsit ţarăa odată cu schimbarea guvernului în 2021. Miliardarul Kjell Inge Rokke, al patrulea cel mai bogat om din ţară potrivit Bloomberg Billionaires Index, s-a mutat la Lugano.

Guvernul are misiunea de a se asigura că banii făcuţi de miliardari în Norvegia până la momentul plecării vor fi impozitaţi conform sistemului fiscal norvegian. Ţara nordică se numără printre singurele din Europa care taxează super-bogaţii.

Guvernul a hotărât deja ratei creşterea efective de impozitare a dividendelor şi a câştigurilor de capital din acţiuni la 37,8%, ceea ce ar reprezenta o creştere de 6 puncte procentuale faţă de acum doi ani.

Mai mult decât atât, se pare că unii dintre cei mai bogaţi miliardari şi-au epuizat toate opţiunile şi instrumentele care le-au permis timp de ani de zile să nu plătească niciun impozit pe dividende prin reducerea capitalului social al companiilor la minimul legal.

„În urmă cu 15-20 de ani, nimeni din Norvegia nu ar fi vrut măcar să compare distribuţia veniturilor şi inegalitatea cu cea din Marea Britanie, deoarece existau diferenţe foarte mari între cele două ţări. Dar studiile recente arată că Norvegia şi Marea Britanie sunt aproape la egalitate ca număr de miliardari, iar acesta este şi motivul pentru care guvernul strânge laţul” a declarat Guttorm Schjelderup, profesor în cadrul Şcolii Norvegiene de Economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#impozite #Norvegia #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.