Justiția, putred de coruptă, dar justițiari se scaldă în puf! Salariile fabuloase pe care le primesc

În anii 2014-2020, salariile judecătorilor au crescut considerabil, în principal datorită schimbării modului de remunerare și creșterii salariului mediu pe economie, arată raportul, Centrului de Resurse juridice.

În decembrie 2018 a intrat în vigoarea noul sistem de remunerare în sectorul bugetar (Legea 270/2018), care nu mai calculează salariile judecătorilor în funcție de salariului mediu pe economie. Ca urmare a noii metode de calcul al salariilor introdusă în 2014, remunerarea judecătorilor la început de carieră a crescut considerabil în 2018 în raport cu 2014 (cu 60%).

De asemenea, o creștere substanțială a fost înregistrată în anul 2020 în raport cu anul 2018 (de 16,2%). În anul 2022, a fost atestată o creștere nesemnificativă (2,9%) a salariilor judecătorilor în raport cu anul 2020, cu mult sub media creșterii celorlalte salarii din țară

În 2020, salariul anual brut (până la impozitare) al judecătorilor la începutul carierei în Republica Moldova a constituit 12 551 EUR. Chiar dacă a crescut în raport cu 2018, acesta oricum rămânea a fi unul din cele mai mici salarii plătite judecătorilor începători din cele 47 de țări analizate de CEPEJ (un salariu mai mic primeau doar judecătorii din Georgia).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În comparație, în același an, în Armenia judecătorii începători au ridicat un salariu mediul anual brut de 16 453 EUR, în Azerbaidjan – de 25 476 EUR, iar în Ucraina – de 30 619 EUR. Acest fapt confirmă în mod clar necesitatea măririi salariilor judecătorilor începători, mai ales având în vedere inflația de 48,5% înregistrată în perioada 2021-2022 și faptul că, din 2020, salariul judecătorilor a crescut cu doar 2,9%.

În anul 2020, salariul mediu anual brut al judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ) din Moldova a fost de 18 631 EUR. Acesta, de asemenea, a crescut față de 2018 cu 7,8%. În 2022, salariul judecătorilor instanței superioare din Moldova a înregistrat o creștere nesemnificativă (de 2,9%) în raport cu 2020, până la 19 181 EUR.

Din totalul țărilor analizate în Raportul CEPEJ, în Moldova judecătorii instanței supreme au ridicat în anul 2020 cel mai mic salariu. Spre comparație, în același an, judecătorii instanței supreme din Armenia au ridicat un salariu de 24 325 EUR, din Azerbaidjan – 39 004 EUR, din Ucraina – 97 838 EUR.

Justiția din Republica Moldova este acuzată de corupție și decizii în favoarea unor grupuri de interese, în condițiile în care hoții care au delapidat Republica Moldova sunt la libertate. Este vorba de furtul miliardului și delapidarea mai multor companii de stat care au fost conectate la diferite scheme din off shore.

#salarii judecatori #decizii #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.