„Întreaga Uniune este ținută ostatică de un stat membru”. Ce spune Lituania despre embargoul asupra petrolului rusesc

Miniștrii de externe ai UE au încercat să facă presiuni publice luni asupra Ungaria pentru a-și ridica vetoul împotriva unui embargo pentru petrolul rusesc. În acest context, Lituania, făcând referire la Ungaria, consideră că UE este „ținută ostatică de un stat membru”.

Embargoul propus de Comisia Europeană la începutul lunii mai ar fi cea mai dură sancțiune de până acum după invadarea Ucrainei și include interzicerea importurilor de petrol din Rusia. Împotriva acestor sancțiuni este doar un singur membru al Uniunii – Ungaria. Țara a declarat că vrea sute de milioane de euro de la UE pentru a atenua costul renunțării la țițeiul rusesc. UE are nevoie ca toate cele 27 de state să fie de acord cu embargoul pentru ca acesta să fie adoptat.

„Întreaga Uniune este ținută ostatică de un stat membru… trebuie să fim de acord, nu putem fi ținuți ostatici”, a declarat ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, la sosirea la o întâlnire cu omologii săi.

Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto a declarat pe pagina sa de Facebook pe 11 mai că nu vede o soluție.

El a spus că guvernul Viktor Orban are nevoie de „sute de milioane de dolari” pentru rafinăriile ungare, o creștere a capacității pentru o conductă croată și compensații pentru economia maghiară.

Cu toate acestea, miniștrii UE, din Austria până în Estonia, au spus că va exista un embargo petrolier, chiar dacă va dura mai mult până la un acord.

„Acest pachet (de sancțiuni) va fi adoptat și petrolul va fi inclus”, a declarat înaltul diplomat al Estoniei, Eva-Maria Liimets, poziție pe care au susținut-o și alte state, inclusiv Luxemburg și România. Spania a sprijinit, de asemenea, propunerea Comisiei.

Un embargo petrolier, impus deja de Statele Unite și Marea Britanie, este văzut ca cea mai bună modalitate de a reduce veniturile Rusiei pentru războiul său din Ucraina.

Șeful politicii externe al UE, Josep Borrell, a semnalat săptămâna trecută că întâlnirea de luni ar fi putut fi momentul pentru un acord. Luni, Borrell a spus că face tot posibilul pentru a debloca situația.

Unii diplomați indică acum summitul din 30-31 mai ca fiind momentul pentru un acordul privind interzicerea treptată a petrolului rusesc, probabil peste șase luni, cu o perioadă de tranziție mai lungă pentru Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.

#petrol rusesc #embargo #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.