Întrebarea care intrigă Vestul: Motivul neștiut pentru care Rusia nu este urâtă de publicul non-occidental

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, experții americani s-au întrebat cu nedumerire: „De ce ne urăsc (teroriștii)?” La un an de la începutul războiul lui Vladimir Putin din Ucraina, a început să se contureze o variantă la această întrebare: „De ce nu-i urăsc (pe ruși)”, oamenii din țările non-occidentale?

Indiferența unor țări față de agresiunea lui Putin din Ucraina i-a lăsat perplecși pe analiștii occidentali. Reticența guvernelor non-occidentale de a impune sancțiuni Moscovei poate fi ușor explicată prin interesele lor economice, potrivit Financial Times.

Dar cum putem explica de ce publicul non-occidental nu simte mai multă indignare morală față de agresiunea directă a Kremlinului? Un nou studiu realizat de United West, ”Divided by the Rest” (Divizați de restul), dezvăluie că războiul și eșecurile militare rusești nu au forțat oamenii din multe țări non-occidentale să-și degradeze opinia despre Rusia sau să pună la îndoială puterea ei relativă.

Rusia este văzută fie ca un „aliat”, fie ca un „partener” de 79% dintre oamenii din China (nu este surprinzător). Dar același lucru este valabil pentru 80% dintre indieni și 69% dintre turci. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre respondenții din fiecare dintre aceste țări cred că Rusia este fie mai puternică, fie cel puțin la fel de puternică, așa cum o percepeau ei înainte de război.
Și, în timp ce o mulțime de americani și europeni doresc ca Ucraina să câștige, chiar dacă aceasta înseamnă un război mai lung și dificultăți economice pentru ei înșiși, majoritatea chinezilor, indienilor și turcilor care și-au exprimat o opinie au spus că ar prefera ca războiul să se oprească cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina renunță la o parte din teritoriul său. Ei văd sprijinul occidental pentru Kiev ca fiind motivat de alte motive decât protecția integrității teritoriale a Ucrainei sau democrația acesteia.

Sprijinul occidental pentru Ucraina, în special livrarea de arme avansate, a făcut ca națiunile non-occidentale să accepte mai ușor narațiunea Kremlinului despre conflict ca un proxy pentru confruntarea dintre Rusia și Occident.

Uniunea Sovietică a fost o superputere ideologică. Acum că Moscova este doar o „mare putere de mijloc” dintre multele de pe glob, războaiele Rusiei se amestecă în toate celelalte conflicte din întreaga lume – ele își iau locul alături de violența din Siria, Libia, Etiopia și Myanmar.

Războiul din Ucraina nu este un punct de cotitură în imaginația non-occidentală. Așadar răspunsul la întrebarea „De ce nu-i urăsc (pe ruși)?” este simplu. Pentru că Rusia nu mai este suficient de importantă în lume pentru a o urî.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.