Întrebarea care intrigă Vestul: Motivul neștiut pentru care Rusia nu este urâtă de publicul non-occidental

În urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, experții americani s-au întrebat cu nedumerire: „De ce ne urăsc (teroriștii)?” La un an de la începutul războiul lui Vladimir Putin din Ucraina, a început să se contureze o variantă la această întrebare: „De ce nu-i urăsc (pe ruși)”, oamenii din țările non-occidentale?

Indiferența unor țări față de agresiunea lui Putin din Ucraina i-a lăsat perplecși pe analiștii occidentali. Reticența guvernelor non-occidentale de a impune sancțiuni Moscovei poate fi ușor explicată prin interesele lor economice, potrivit Financial Times.

Dar cum putem explica de ce publicul non-occidental nu simte mai multă indignare morală față de agresiunea directă a Kremlinului? Un nou studiu realizat de United West, ”Divided by the Rest” (Divizați de restul), dezvăluie că războiul și eșecurile militare rusești nu au forțat oamenii din multe țări non-occidentale să-și degradeze opinia despre Rusia sau să pună la îndoială puterea ei relativă.

Rusia este văzută fie ca un „aliat”, fie ca un „partener” de 79% dintre oamenii din China (nu este surprinzător). Dar același lucru este valabil pentru 80% dintre indieni și 69% dintre turci. Mai mult, aproximativ trei sferturi dintre respondenții din fiecare dintre aceste țări cred că Rusia este fie mai puternică, fie cel puțin la fel de puternică, așa cum o percepeau ei înainte de război.
Și, în timp ce o mulțime de americani și europeni doresc ca Ucraina să câștige, chiar dacă aceasta înseamnă un război mai lung și dificultăți economice pentru ei înșiși, majoritatea chinezilor, indienilor și turcilor care și-au exprimat o opinie au spus că ar prefera ca războiul să se oprească cât mai curând posibil, chiar dacă asta înseamnă că Ucraina renunță la o parte din teritoriul său. Ei văd sprijinul occidental pentru Kiev ca fiind motivat de alte motive decât protecția integrității teritoriale a Ucrainei sau democrația acesteia.

Sprijinul occidental pentru Ucraina, în special livrarea de arme avansate, a făcut ca națiunile non-occidentale să accepte mai ușor narațiunea Kremlinului despre conflict ca un proxy pentru confruntarea dintre Rusia și Occident.

Uniunea Sovietică a fost o superputere ideologică. Acum că Moscova este doar o „mare putere de mijloc” dintre multele de pe glob, războaiele Rusiei se amestecă în toate celelalte conflicte din întreaga lume – ele își iau locul alături de violența din Siria, Libia, Etiopia și Myanmar.

Războiul din Ucraina nu este un punct de cotitură în imaginația non-occidentală. Așadar răspunsul la întrebarea „De ce nu-i urăsc (pe ruși)?” este simplu. Pentru că Rusia nu mai este suficient de importantă în lume pentru a o urî.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#occident #Kremlin #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Moldovagaz riscă să ajungă în stare de insolvabilitate, potrivit unei analize realizate de Ministerul Finanțelor, care a evaluat situația economico-financiară a întreprinderii. Concluzia autorităților este că povara datoriilor, în special cele față de „Gazprom”, pune în pericol capacitatea companiei de a-și onora obligațiile pe termen lung.

Potrivit datelor analizate, datoriile totale ale Moldovagaz se ridică la 14,6 miliarde de lei, iar peste 10 miliarde de lei reprezintă obligații față de „Gazprom” și compania afiliată Factoring Finance.

În anul 2024, Moldovagaz a înregistrat pierderi nete de 627,6 milioane de lei, după ce în anul precedent compania raportase un profit net de 1,09 miliarde de lei. Atât veniturile, cât și cheltuielile companiei au scăzut, însă reducerea costurilor de producție a permis obținerea unei profitabilități brute mai mari, profitul brut ajungând la 2,45 miliarde de lei, cu 949 de milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Cu toate acestea, problema majoră rămâne datoria istorică față de „Gazprom”, acumulată pe parcursul mai multor ani. Conform documentelor financiare, aceasta este estimată la 13,1 miliarde de lei, dintre care aproape 2,9 miliarde de lei reprezintă penalități.

Amintim că, potrivit „Gazprom”, datoria istorică a Republicii Moldova pentru gazele naturale depășește 700 de milioane de dolari. Autoritățile de la Chișinău nu recunosc această sumă, dar acceptă concluziile auditului internațional, care a stabilit că datoria reală ar fi de doar 8,6 milioane de dolari.

Ministerul Finanțelor avertizează că, în condițiile actuale, Moldovagaz este capabilă să achite doar facturile curente, însă nu mai are capacitatea de a acoperi datoriile pe termen lung. Pentru a ieși din această situație, compania ar trebui să își reducă nivelul datoriilor și să își consolideze capitalul propriu.

Totodată, în analiză este remarcat un aspect controversat: modul în care Ministerul Finanțelor interpretează situația datoriei Moldovagaz față de „Gazprom” pare să fie în contradicție cu poziția oficială a Guvernului, care se bazează pe rezultatele auditului internațional și respinge valoarea revendicată de partea rusă.

#faliment #Moldovagaz #finanțe