Investiții de milioane în sectorul energetic. Acordul de împrumut

Un nou acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Țara noastră urmează să contracteze un credit de 15 milioane de euro pentru a investi în eficiență energetică. Este vorba despre modernizarea sistemului termoenergetic al municipiului Bălți „CET-Nord”. Proiectul este deja pe masa Guvernului și urmează a fi aprobat în timpul ședinței din această săptămână a Cabinetului de Miniștri, scrie Realitatea.md.

Potrivit acordului de împrumut, cu banii contractați de la BERD, Republica Moldova își propune să modernizeze CET-NORD prin:

furnizarea și instalarea punctelor termice individuale;
implementarea sistemului de distribuție pe orizontală a agentului termic și apei calde din interiorul blocurilor locative;
construcția unui rezervor de acumulare a energiei termice;
modernizarea instalațiilor de tratare a apei;
furnizarea softului de modelare termo-hidraulică;

În urma implementării Proiectului urmează să fie atinse următoarele beneficii economice și de mediu:

Numărul apartamentelor conectate la sistemul de distribuție pe orizontală a energiei;
termice și la serviciile de apă caldă – 22 281;
Economii de energie – 14 826 Gcal/an, datorită instalării PTI și a montării sistemului
de distribuție pe orizontală a energiei termice;
Producerea de energie termică va crește cu 17 % – 33 942 Gcal, datorită serviciilor de
apă caldă oferite pe tot parcursul anului;
Producerea de energie electrică va crește cu 36 791 MWh/an, datorită serviciilor de
apă caldă oferite pe tot parcursul anului;
Reducerea emisiilor de CO2 – 23 681 tone/an;
Rambursarea datoriei istorice pentru gazele naturale consumate – 100 %.

Proiectul are o durată de implementare de 3 ani (2022 – 2025).

#CET-Nord #Investiții #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.