Investitorii străini îşi fac bagajele şi pleacă cu miliardele din a doua economie a lumii

Investitorii străini au renunţat la acţiunile şi obligaţiunile chinezeşti după ce şi-au pierdut încrederea în promisiunile Beijingului că poate oferi mai mult ajutor pentru a susţine economia şubredă a ţării, scrie Financial Times.

Calculele realizate de jurnaliştii Financial Times, bazate pe datele din sistemul de tranzacţionare Stock Connect din Hong Kong, arată că investitorii au anulat aproape complet achiziţiile de acţiuni chinezeşti în valoare de 7,4 miliarde de dolari care au urmat promisiunii din 24 iulie a liderilor de vârf ai Partidului Comunist de a spori sprijinul politic.

Între timp, deţinerile de obligaţiuni ale investitorilor instituţionali străini au scăzut cu 5 miliarde de dolari ajungând la 400 de milioane de dolari, potrivit cifrelor publicate miercuri de autoritatea de reglementare a pieţei valutare din China.

Managerii de portofolii şi analiştii au declarat că vânzările, care păreau să încetinească după reuniunea politburo, au luat amploare în august şi este posibil să se accelereze în urma unei reduceri surprinzătoare a ratei dobânzii de referinţă în această săptămână.
Provocările la adresa discursului Beijingului privind o redresare mai robustă după pandemie au crescut în această lună.

Recentele plăţi neefectuate de Country Garden, care a fost unul dintre singurii dezvoltatori imobiliari privaţi care a evitat intrarea în incapacitate de plată pe parcursul mai multor ani de represiune a împrumuturilor excesive din acest sector, au evidenţiat reticenţa Beijingului de a salva companiile în dificultate.

Datele privind cheltuielile de consum au continuat să dezamăgească, iar indicatorul oficial al şomajului în rândul tinerilor a fost întrerupt la doar câteva săptămâni după ce a atins un nivel record.

Veştile negative au cântărit asupra preţurilor acţiunilor chinezeşti, indicele de referinţă al Chinei, CSI 300, format din acţiuni listate la Shanghai şi Shenzhen, a inversat aproape complet creşterea de 5,7% înregistrată după reuniunea politrucilor.

Pesimismul cu privire la China şi evoluţia economiei prinde rădăcini. În cel mai recent sondaj realizat de Bank of America la începutul lunii august în rândul managerilor de fonduri din Asia, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că acţiunile chinezeşti se află în mijlocul unei degringolade structurale – cu alte cuvinte, o contracţie de durată a proporţiei investiţiilor globale alocate acţiunilor din această ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#investitori #miliarde #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.