Investitorii străini îşi fac bagajele şi pleacă cu miliardele din a doua economie a lumii

Investitorii străini au renunţat la acţiunile şi obligaţiunile chinezeşti după ce şi-au pierdut încrederea în promisiunile Beijingului că poate oferi mai mult ajutor pentru a susţine economia şubredă a ţării, scrie Financial Times.

Calculele realizate de jurnaliştii Financial Times, bazate pe datele din sistemul de tranzacţionare Stock Connect din Hong Kong, arată că investitorii au anulat aproape complet achiziţiile de acţiuni chinezeşti în valoare de 7,4 miliarde de dolari care au urmat promisiunii din 24 iulie a liderilor de vârf ai Partidului Comunist de a spori sprijinul politic.

Între timp, deţinerile de obligaţiuni ale investitorilor instituţionali străini au scăzut cu 5 miliarde de dolari ajungând la 400 de milioane de dolari, potrivit cifrelor publicate miercuri de autoritatea de reglementare a pieţei valutare din China.

Managerii de portofolii şi analiştii au declarat că vânzările, care păreau să încetinească după reuniunea politburo, au luat amploare în august şi este posibil să se accelereze în urma unei reduceri surprinzătoare a ratei dobânzii de referinţă în această săptămână.
Provocările la adresa discursului Beijingului privind o redresare mai robustă după pandemie au crescut în această lună.

Recentele plăţi neefectuate de Country Garden, care a fost unul dintre singurii dezvoltatori imobiliari privaţi care a evitat intrarea în incapacitate de plată pe parcursul mai multor ani de represiune a împrumuturilor excesive din acest sector, au evidenţiat reticenţa Beijingului de a salva companiile în dificultate.

Datele privind cheltuielile de consum au continuat să dezamăgească, iar indicatorul oficial al şomajului în rândul tinerilor a fost întrerupt la doar câteva săptămâni după ce a atins un nivel record.

Veştile negative au cântărit asupra preţurilor acţiunilor chinezeşti, indicele de referinţă al Chinei, CSI 300, format din acţiuni listate la Shanghai şi Shenzhen, a inversat aproape complet creşterea de 5,7% înregistrată după reuniunea politrucilor.

Pesimismul cu privire la China şi evoluţia economiei prinde rădăcini. În cel mai recent sondaj realizat de Bank of America la începutul lunii august în rândul managerilor de fonduri din Asia, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că acţiunile chinezeşti se află în mijlocul unei degringolade structurale – cu alte cuvinte, o contracţie de durată a proporţiei investiţiilor globale alocate acţiunilor din această ţară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#investitori #miliarde #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”