Ion Gumene: Armonizarea legislației UE în Republica Moldova nu înseamnă copierea acesteia

„Primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană este un vot de încredere acordat Republicii Moldova, care responsabilizează extrem de mult”. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a participat la Conferința internațională în domeniul fiscalității e-TAXCON’22, organizată de Camera de Comerț Americană din Republica Moldova.

În cadrul conferinței, secretarul de stat a menționat că armonizarea legislației sau implementarea directivelor nu înseamnă doar copierea acestora, ci este un proces de adaptare a politicilor naționale la recomandările directivelor europene.

„În partea ce ține de Acordul de Asociere RM-UE, avem o restanță în ceea ce privește accizele la produsele din tutun. Însă, doar adaptarea legislației poate fi insuficientă în acest caz. Dacă nu producem și politici corective sau suplimentare, probabil ne vom pomeni cu creșterea contrabandei în acest domeniu și cu dezechilibre fiscale, de aceea este foarte important în acest proces să conștientizăm că nu trebuie doar să preluăm în mod automat normele europene, dar trebuie să elaborăm politici publice naționale aliniate la Aqui-ul comunitar, astfel încât să ne asigurăm că armonizăm cadrul nostru legal în mod sustenabil”, a adăugat Ion Gumene.

În prezent, în Moldova este aplicat principiul previzibilității fiscale pe o perioadă de 3 ani aferent cotelor accizei la produsele alcoolice, produsele petroliere și produsele de tutun. Calendarul pentru anii 2021-2023, prevede o creștere anuală a accizei la produsele de tutun de 15%.

Potrivit lui Gumene, odată cu primirea statutului de țară candidat, subiecte de discuție vor constitui câteva documente extrem de importante pe dimensiunea fiscală la nivel de UE. Mai exact este vorba despre Directiva pe cota efectivă minimă a impozitului pe profit, Directiva ce ține de măsuri de combatere a evaziunii fiscale și multe alte documente care se vor cere a fi armonizate, inclusiv pe dimensiunea de schimb automat de informații fiscale cu țările UE în baza Directivei de schimb de informații între autoritățile publice.

În final, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a menționat că statutul de țară candidat membru al UE presupune o agendă pe care noi ne asumăm să o realizăm cu maximă responsabilitate, iar la moment, pe platforma Guvernului sunt formate grupuri de lucru, care vor începe în câteva luni efectiv lucrul la deschiderea negocierilor, negocierea propriu-zisă și încheierea acestora.

#e-TAXCON'22 #ion gumene #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.