Ioniță: Majorarea salariului minim va influența pozitiv veniturile bugetarilor săraci. Impact minim pentru business

Anterior, salariul minim juca un rol important deoarece foarte mulți agenți economici achitau mult mai mic și orice majorarea creștea veniturile la buget. Practica în rândul agenților economici de a achita un salariu mai mic de 4000 de lei este foarte rară. Un detaliul important este la capitolul cheltuieli. Până în anul 2022 salariul minim pe economie eea obligatoriu doar pentru agenții economici, însă cel mai mare angajator este Guvernul. Or, parte a procesului de negocieri dintre sindicate, și patronat era Executivul și aproba salariul minim în urma negocierilor, dar însuși Guvernul acest salariu nu îl respecta, a comentat economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, s-a luat o decizie extrem de importantă prin majorarea salariului minim. „Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra bugetarilor și are afectează cheltuielile bugetare. „Cel care plătește un salariu mai mic de 3500 este Guvernul. Respectiv a majorat salariul minim deoarece anul acesta sunt foarte puțini și bani și nu poate crește salariul și ca să-i ajute pe cei mai săraci a majorat salariul minim și mai dă și o indemnizație de 3000 de lei pe timp de iarnă. Prin aceste două instrumente Guvernul încearcă să-i ajute pe cei mai săraci bugetari”, a punctat economistul.

„În sectorul real mai degrabă este o excepție decât o regulă unde salariul este nu este mai mic de 3500 de lei. Până în 2017 impactul exista, în condițiile existenței achitării salariului un plic. De atunci, fenomenul a scăzut dramatic. Acest lucru se datorează reducerii poverii fiscale și a înăspririi amenzilor”, a spus Ioniță.

Cabinetul de miniștri a aprobat, ieri, 29 septembrie, prin hotărâre de Guvern, unificarea salariului minim la nivel de țară. Acesta va constitui 3500 de lei pentru un program complet de lucru de 169 de ore și va fi aplicat atât în sectorul bugetar, cât și în cel real.

Prin această unificare, va fi asigurată echitatea salarizării în cele două sectoare de activitate, principiu prevăzut atât de Constituția Republicii Moldova, cât și de obligațiile internaționale asumate de țara noastră.

Salariul minim pe țară a fost stabilit pentru ultima dată în anul 2014, în cuantum de 1000 de lei.

#salriu #angajatori #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.