Irina Rimes: Îmi plac banii încă din copilărie. Cântăreața investește și la bursă. Cu ce sumă a început?

Într-un interviu pentru republica.ro, Irina Rimes, cântăreața originară din Republica Moldova a spus că s-a îndrăgostit de bani încă de mică. De asemenea, acesta a declarat că investește la bursă și obține sume „frumușele”.

„Îmi plac banii încă din copilărie, de când am realizat că poți să-i dai unui băiat ca să nu te mai tragă de gâțe (codițe – n.n.), la școală – a fost una dintre cele mai bune investiții. De atunci m-am îndrăgostit de bani.”, a spus Irina.

Irina spune că investește la bursă. Aceasta a început să facă acest lucru când a înțeles că banii trebuie să circule, trebuie să-ți aducă alți bani și nu merită să fie economisiți.

„Managerul mi-a zis asa: «dacă nu cheltuiești banul, nici nu o să vină la tine. Banii trebuie să circule». Atunci am realizat că nu trebuie să mai fac economii, ci trebuie să investesc. Să investesc la bursă sau în bitcoin.”

Cântăreața a investit la bursă, amânând momentul achiziției unui autoturism.

„Banii care stau pot face bani, de ce ar sta în contul tau bancar, când ar putea să se învârtă și să facă mai mulți bani. ( Faci asta proactiv? ) Cu ajutorul unor oameni, pentru că singură nu aveam timp. Găsesc bursa destul de interesantă. E interesant să urmărești graficele, îți dă așa o stare… Știi că ai făcut o investiție în moment potrivit si după asta suma crește, crește și tu te bucuri. Poți începe o investitie la bursă și de la 200-300 de euro. Eu am început de la 5.000 de euro si mă bucur de o sumă frumușică, pe care nu vreau să o scot încă”, a spus cântăreața.

Fiind întrebată despre cea mai bună investiție pe care a făcut-o, Irina a menționat casa ei.

„Cea mai bună investiție pe care am făcut-o este casa mea. Fiind linistită că am un loc al meu, că trebuiesc să muncesc să îl decorez, aveam un motor, ca să muncesc întruna, să obțin lucruri, pentru că aveam acel apartament pe care trebuia să îl termin de plătit și apoi trebuia să îl amenajez”, spune cântăreața.

#irina rimes #Investiții #bani #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.