Irina Vlah inima Moldovei: Politicile echilibrate sunt cheia succesului unui stat

BusinessClass continuă seria de interviuri cu persoane publice și lideri politici, prin care încercăm să aflăm cum văd ei evoluțiile economice actuale și soluțiile pentru o dezvoltare mai puternică a afacerilor și a economiei în general. De data aceasta, o avem în calitate de interlocutor pe Irina VLAH, președintele Partidului Republican Inima Moldovei.

Doamnă Irina Vlah, în calitate de lider de partid, aveți o viziune și asupra dezvoltării economiei moldovenești în ansamblu. Noi, fiind o revistă care scrie despre și pentrubusiness, am fi interesați să aflăm cum vedeți dvs. raporturile dintre stat și mediul de afaceri în prezent și cum ele ar trebui construite astfel încât să beneficieze ambele părți?

Irina Vlah: După ce am fost bașcan al Găgăuziei timp de opt ani, am decis să mă lansez în politica mare. Cetățenii Republicii Moldova merită o viață mai bună și decizia mea a fost motivată de dorința de a contribui la acest lucru. În Găgăuzia, am reușit să realizez cu succes mai multe proiecte economice, care au schimbat în bine viața a mii de oameni. Este vorba de proiecte reale, viabile, care demonstrează clar că autoritățile și oamenii de afaceri pot conlucra în beneficiul ambelor părți, iar câștigătorii finali sunt cetățenii. După cum știți, am candidat independent la alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 și am obținut un rezultat bun pentru condițiile în care am fost nevoită să activez, peste 5% din voturi. În alegeri, am mers și cu o viziune de dezvoltare economică a țării, pentru că guvernarea a adus economia într-o stare deplorabilă. Investitorii pleacă, industria descrește continuu, agricultura e la pământ, în domeniul construcțiilor avem stagnare, transportul de mărfuri se reduce de la an la an. Managementul defectuos reduce posibilitățile statului de a investi în proiecte de infrastructură, de a face față necesităților de ordin social, de a susține cultura, educația, sportul etc. În acest sens, am venit cu mai multe propuneri exacte. Printre acestea, vreau să evidențiez elaborarea sau modificarea legislației privind stimularea și protejarea investiților private interne, dar și pentru atragerea și garantarea investițiilor străine prin crearea mediului investițional favorabil.

De asemenea, este crucială crearea unui mediu concurențial benefic tuturor agenților economici, o politică fiscală flexibilă și diferențiată în vederea stimulării dezvoltării economice.

Trebuie să susținem industria prelucrătoare și sectorul IT, domenii care pot impulsiona dezvoltarea întregii economii naționale, să creăm condiții preferențiale pentru întreprinderile de producere. În echipa Partidului Republican Inima Moldovei, pe care am onoarea să-l conduc, avem economi ști inclusiv din afara țării, împreună cu care am elaborat un program economic complex privind dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Ce model economic ar fi mai potrivit pentru Republica Moldova, mai liberal sau mai social? În ce măsură statul ar trebui să se implice prinreglementări în activitatea businessului?

Irina Vlah: În opinia mea, modelul cel mai potrivit pentru Moldova ar fi ceva intermediar, un mix de economie liberală și responsabilitate socială. O abordare complet liberală, desigur, deschide oportunități mari pentru afaceri, dar dacă aspectele sociale sunt lăsate nesupravegheate, poate conduce la o inegalitate și mai mare. Pe de altă parte, reglementarea excesivă poate distruge inițiativa antreprenorilor și poate speria investitorii.

Prin urmare, statul ar trebui să acționeze ca un partener pentru afaceri, să creeze condiții transparente și echitabile pentru muncă, dar să ofere sprijin, în același timp, celor care au nevoie: vârstnici, copii, persoane cu dizabilități. Reglementarea ar trebui să fie rezonabilă, să faciliteze activitatea întreprinderilor, iar cetățenii să se simtă protejați. Acest echilibru este cheia succesului.

Este crucială crearea unui mediu concurențial benefic tuturor agenților economici, o politică fiscală flexibilă şi diferenţiată în vederea stimulării dezvoltării economice.

Cum credeți, modelul actual de taxare și impozitare este unul optim sau ar trebui să fie schimbat pe măsură ce se produce o îmbătrânire a populației și o reducere, astfel, a câmpului fiscal?

Irina Vlah: Dacă e sa fim sinceri, sistemul fiscal actual se confruntă deja cu provocări. O populație îmbătrânită și o forță de muncă în scădere pun într-adevăr presiune asupra bugetului. Dar sunt sigură că acesta nu este un motiv pentru a crește imediat taxele. În schimb, trebuie să căutăm modalități de extindere a bazei de impozitare.

Cum facem asta? În primul rând, să luptăm cu economia tenebră și să stimulăm mediul de afaceri să fie cât mai transparent. Este un proces complex, dar extrem de important. La fel, crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, trebuie să reprezinte o prioritate. Trebuie să luăm măsuri reale pentru a stopa plecarea cetățenilor noștri în străinătate în căutarea unei vieți mai bune. Acestea ar putea fi scutirile fiscale pentru angajatorii care creează locuri de muncă bine plătite, fie investiții în dezvoltarea regională, astfel încât oamenii să vadă perspective de a trăi și de a lucra acasă.

În plus, trebuie să facem tot posibilul pentru ca cei plecați, concetățenii noștri care lucrează în străinătate să fie interesați să se întoarcă acasă. Mulți dintre ei au acumulat experiență și cunoștințe în străinătate, iar dacă se creează condiții pentru revenirea lor de exemplu, prin lansarea unor programe de sprijin pentru antreprenori sau specialiști aspiranți, acest lucru va crește direct numărul de oameni care lucrează în economie. Din păcate, actuala guvernare, deși a făcut multe promisiuni în acest sens, nu a reușit să obțină rezultate palpabile.

Este important să abordăm aceste probleme cu înțelepciune. Taxele nu ar trebui să înăbușe afacerile, dar statul nu poate rămâne fără resurse. Important e să găsim echilibrul.

Ce facem pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor sociale din Republica Moldova fără ca aceasta să nu reducă din competitivitatea businessului printr-un nivel exagerat de impozitare și taxare?

Irina Vlah: Sistemele sociale sunt unul dintre fundamentele societății noastre, dar nu le putem finanța în detrimentul afacerilor prin creșterea exagerată a taxelor.Aceasta este o cale fără ieșire din situație. Ce putem face? În primul rând, să realizăm reforme, pentru ca cheltuielile sociale să fie eficiente. Nu întotdeauna mai mult înseamnă mai bine, este important să folosim fondurile cu înțelepciune.

Un alt pas important este stimularea creșterii economice. Cu cât avem mai multe locuri de muncă, cu atât sunt mai mari salariile, cu atât vom primi mai multe venituri bugetare fără a fi nevoie să creștem taxele. Pentru asta, trebuie să atragem investiții, să dezvoltăm infrastructura și să ajutăm afacerile să devină mai competitive. Și, bineînțeles, este important să se stabilească un dialog cu adevărat eficient între stat și afaceri. Dacă vrem ca antreprenorii să participe la inițiative sociale, ei trebuie să vadă acest lucru nu doar ca pe o obligație, ci și ca pe o oportunitate de a contribui la dezvoltarea țării.

Dacă vrem ca antreprenorii să participe la inițiative sociale, ei trebuie să vadă acest lucru nu doar ca pe o obligație, ci și ca pe o oportunitate de a contribui la dezvoltarea țării.

Cauzele de bază ale subdezvoltării economice de la noi țin de o justiție și un sistem administrativ neperformante, care nu sunt încă apte să asigure legea, inclusiv pe segmentul economic, cum ar fi protejarea proprietății sau asigurarea concurenței. Cum apreciați dvs. procesul de reformă a justiției?

Irina Vlah: Într-adevăr, principalele motive ale întârzierii noastre economice sunt legate de ineficiența sistemului judiciar și a aparatului administrativ. Ele nu sunt în măsură să asigure statul de drept, inclusiv protecția proprietății și asigurarea concurenței. Acum, dacă e să fim sinceri, procesul de reforme decurge extrem de încet. Reforma justiției este o problemă cheie.

Fără o justiție echitabilă, independentă și eficientă, nu vom putea crea condițiile necesare pentru creștere economică. Se fac unele încercări, dar autorităților le lipsește hotărârea și, ceea ce este foarte important, consistența. Este necesar nu doar să vorbim despre reforme, ci să schimbăm efectiv sistemul din interior. Aceasta presupune formarea de noi specialiști care vor lucra cu onestitate și profesionalism, precum și curățarea sistemului de corupție.

Cel mai important lucru este să recâștigăm încrederea oamenilor. Acum, mulți oameni percep instanțele ca pe ceva nedrept. Dar dacă vrem să atragem atât investiții locale, cât și străine și să luptăm pentru dezvoltare, instanțele trebuie să devină apărători ai drepturilor, legea trebuie să fie pentru toată lumea, dar nu o sursă de probleme.

Ce ar trebui să întreprindă autoritățile pentru consolidarea justiției și a sistemului administrativ și pentru transformarea lor în garanți ai respectării legilor economiei de piață, drepturilor și libertăților economice?

Irina Vlah: În primul rând, este important să înțelegem că justiția și sistemul administrativ sunt principalii piloni pe care se sprijină o economie sănătoasă. Dacă lucrează prost, atunci economia nu se poate dezvolta. Să „funcționeze corect” înseamnă să fie independente, transparente, accesibile cetățenilor și întreprinderilor. Trebuie să investești în oameni. Avem nevoie de judecători și funcționari publici care nu numai să cunoască legea, dar să înțeleagă și realitatea economică în care trăim. Formarea continuă și formarea avansată sunt pur și simplu vitale aici.

De asemenea, este necesar să se facă ordine în procedurile legale în sine. Procedurile administrative trebuie să fie clare, rapide și corecte. De multe ori, este nevoie de prea mult timp și efort pentru ca oamenii sau întreprinderile să respecte pur și simplu cerințele legale. Acest lucru trebuie schimbat prin digitalizare, prin simplificarea procedurilor.

Și, desigur – transparență. Totul ar trebui să fie la vedere: cum se iau deciziile, cum funcționează instanțele, cum sunt folosiți banii bugetari. Transparența generează încredere, iar fără încredere, nu poți aștepta ca cetățenii și întreprinderile să coopereze activ cu guvernul.Nu în ultimul rând, e vorba și de dialog. Este important să asculți și să auzi oamenii, întreprinderile și organizațiile publice. Împreună, putem crea un sistem care să funcționeze nu pe hârtie, ci în viața reală, protejând drepturile tuturor și creând condiții pentru dezvoltare economică.

Mai multe forțe politice au semnat în primăvară Pactul pentru Europa, care presupune că aderarea la UE trebuie să fie ireversibilă, pentru a asigura o economie dezvoltată și o bunăstare de nivel european în Republica Moldova. Cum priviți dvs. acest Pact? Aveți intenția să aderați la el?

Irina Vlah: Eu am declarat și formațiunea pe care o conduc, Inima Moldovei, are în programul său prevederi clare vizavi de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Suntem pentru ca țara noastră să facă parte din UE, totuși, condiția noastră este întotdeauna ca interesul cetățenilor noștri să fie pus mai presus de orice. Uniunea Europeană este destinația unde vrem să ajungem, dar tema de acasă nu o va face nimeni pentru noi. Reformele în toate sectoarele sunt cheia succesului, lupta cu corupția trebuie să fie veritabilă, nu bazată pe interese înguste de partid. Europa înseamnă trai decent, salarii bune, acces la medicină și studii de calitate. Toți ne dorim asta, dar nu toți cei care ajung la putere au capacitatea de a face așa ceva, indiferent cu ce mesaje se acoperă. Echipa Partidului Republican Inima Moldovei va face ceea ce nu a reușit nimeni până acum, cu sau fără aderare la vreun pact.

Integrarea europeană trebuie să fie nu doar o lozincă banală, folosită în scop electoral, dar un proces responsabil de preluare și implementare a unor standarde înalte de care Republica Moldova are nevoie pentru a asigura un nivel înalt de democrație și prosperitate cetățenilor săi.

Uniunea Europeană este destinația unde vrem să ajungem, dar tema de acasă nu o va face nimeni pentru noi. Reformele în toate sectoarele sunt cheia succesului, lupta cu corupția trebuie să fie veritabilă.

Optați pentru relații comerciale și economice strânse cu Federația Rusă, care însă, în trecut, a utilizat aceste relații în calitate de pârghii de presiune pentru a influența deciziile de ordin politic din țara noastră. Cum trebuie construite relațiile cu Federația Rusă pentru ca acestea să fie reciproc avantajoase și să nu afecteze suveranitatea Republicii Moldova?

Irina Vlah: În politica externă, Republica Moldova trebuie să se conducă de principiul „Ţările mari fac politică mare, iar țările mici – politică deșteaptă”. Republica Moldova trebuie să fie acolo unde o cer interesele sale și ale cetățenilor săi, iar la baza tuturor relațiilor externe ale țării noastre trebuie să stea interesul și respectul reciproc. Relațiile cu Statele Unite ale Americii și cu Rusia trebuie să fie de parteneriat strategic și să aibă la bază interesul și respectul reciproc. Relațiile cu statele CSI trebuie să pornească de la interesele reale ale agenților economici față de piețele din statele respective, dar și de la interesele cetățenilor, în special a celor care locuiesc și muncesc în ele. În același timp, relațiile cu Ucraina și România trebuie să fie de bună vecinătate, bazate pe aspirațiile comune de a avea o cooperare transfrontalieră eficientă și cu rezultate concrete, așa cum o cer interesele cetățenilor. Moldova are nevoie de o politică externă echilibrată și eficientă și Partidul Republican Inima Moldovei va asigura acest lucru.

Cum vedeți dezvoltarea economică a Republicii Moldova în viitor, ținând cont de provocările actuale ale pieței muncii, competitivitatea scăzută a mărfurilor moldovenești și incertitudinea geopolitică continuă?

Irina Vlah: Știți, cred că, în primul rând, trebuie să încetăm să mai căutăm scuze externe pentru eșecurile noastre interne și să ne implicăm plenar în soluționarea problemelor pe care le avem. Sigur, sunt factori externi care influențează procesele, dar conducerea țării speculează prea mult în acest sens. Sunt convinsă că, dacă statul și mediul de afaceri vor face echipă, lucrurile în țara noastră se vor schimba în bine. Nu trebuie să inventăm nimic, sunt țări care au trecut prin procese similare ca și Republica Moldova.

Aceste țări au depășit criza în care s-au aflat, pentru că și-au dorit cu adevărat acest lucru. Din păcate, Republica Moldova nu a avut parte în ultimii ani de politicieni la guvernare cu viziuni de dezvoltare. Partidul Republican Inima Moldovei va ajunge la guvernare și va demonstra, într-o perioadă relativ scurtă, că Republica Moldova poate fi un stat cu o economie dezvoltată și cu un înalt nivel de bunăstare a cetățenilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul vrea să-și extindă posibilitatea de a recupera datoriile fiscale direct din conturile bancare ale cetățenilor, să majoreze TVA pentru restaurante și produsele agricole, să dubleze impozitul pe dobânzile bancare și să accelereze creșterea accizelor la motorină. În același timp, Guvernul respinge o serie de facilități solicitate de deputați pentru agricultori, întreprinderi și consumatori, dar acceptă unele modificări favorabile contribuabililor, potrivit amendamentului la politica fiscală publicat astăzi de Executiv.

Una dintre cele mai importante schimbări privește atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat. Executivul refuză eliminarea unei prevederi care ar permite recuperarea restanțelor fiscale direct din conturile bancare sau de plăți ale persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător. În prezent, mecanismul emiterii ordinelor incaso este reglementat expres pentru persoanele juridice și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător.

Guvernul argumentează că extinderea acestui instrument asupra cetățenilor obișnuiți ar elimina o lacună legislativă și ar permite recuperarea mai eficientă a datoriilor la buget. Potrivit documentului, banii din conturile bancare reprezintă adesea singurele active lichide ale persoanelor cu restanțe fiscale, iar ordinele incaso pot fi executate prin canale electronice între Fisc și instituțiile financiare.

Totodată, Executivul insistă ca persoanele juridice să fie obligate să raporteze către autoritatea fiscală informațiile despre împrumuturile acordate persoanelor fizice sau rambursate de acestea, în cazul operațiunilor care ating pragul anual de 200.000 de lei. Scopul declarat este verificarea provenienței mijloacelor financiare și utilizarea informațiilor în cadrul metodelor indirecte de estimare a veniturilor. Guvernul precizează că raportarea nu înseamnă automat calificarea împrumuturilor drept venituri impozabile.

O altă prevedere cu impact direct asupra populației este majorarea impozitului pe veniturile obținute din dobânzi bancare. Executivul respinge amendamentul prin care se propunea păstrarea cotei actuale de 6%, menținând orientarea spre aplicarea impozitului general de 12%. Modificarea ar viza dobânzile plătite persoanelor fizice de bănci, asociațiile de economii și împrumut, furnizorii de servicii de finanțare participativă și emitenții de obligațiuni.

Practic, în cazul unor dobânzi anuale de 10.000 de lei, impozitul ar crește de la 600 la 1.200 de lei, iar venitul net al deponentului s-ar reduce de la 9.400 la 8.800 de lei, dacă noile prevederi vor fi adoptate în forma propusă. Schimbări importante sunt pregătite și pentru sectorul HoReCa. Guvernul nu acceptă păstrarea cotei reduse a TVA de 8% pentru restaurante, cafenele și alte servicii din domeniu, insistând asupra majorării la 12%. Autoritățile argumentează că serviciile HoReCa nu pot fi considerate produse de strictă necesitate și că noua cotă reprezintă un compromis între facilitățile acordate sectorului și necesitatea suplimentării veniturilor bugetare.

Executivul susține că majorarea nu presupune trecerea imediată la cota standard de 20%, ceea ce ar oferi companiilor posibilitatea să se adapteze gradual. Totuși, documentul nu estimează cât din majorarea sarcinii fiscale va fi transferat în prețurile plătite de consumatori.

Nici agricultorii nu scapă de modificările fiscale. Guvernul insistă asupra majorării impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești de la 7% la 12%, respingând propunerea de menținere a regimului actual. Motivul invocat este eliminarea tratamentului preferențial față de întreprinderile individuale și alte categorii de contribuabili.

Totodată, Executivul respinge ideea scutirii de impozit pentru venituri anuale de până la 200.000 de lei obținute timp de trei ani din comercializarea propriei producții agricole procesate. Guvernul consideră că o asemenea facilitate ar putea distorsiona concurența și ar crea riscul fragmentării artificiale a afacerilor pentru a beneficia repetat de plafonul neimpozabil.

În domeniul TVA, autoritățile mențin intenția de a majora cota de la 8% la 12% pentru majoritatea produselor agricole. O excepție temporară este prevăzută pentru grâu, porumb și floarea-soarelui, pentru care Guvernul susține păstrarea cotei de 8% până la 1 ianuarie 2028, concomitent cu introducerea mecanismului de taxare inversă.

Documentul propune ca mecanismul taxării inverse să fie aplicat unui spectru mai larg de produse agricole, inclusiv secară, orz, ovăz, sorg, soia și rapiță, în tranzacțiile interne dintre plătitorii de TVA. În asemenea cazuri, cumpărătorul ar calcula și declara TVA, fără ca suma taxei să fie transferată efectiv vânzătorului. Prevederea ar modifica modul de facturare și raportare fiscală pentru o parte importantă a sectorului agricol. Un alt subiect sensibil este motorina. Guvernul respinge amendamentele care urmăreau temperarea creșterii accizelor și menținerea unui ritm de majorare similar celui aplicat benzinei. Potrivit documentului, acciza la motorină ar urma să crească în perioada 2027–2029 cu aproximativ 73% față de nivelul anului 2026.

Executivul justifică această evoluție prin necesitatea apropierii de nivelurile minime de impozitare prevăzute de legislația Uniunii Europene. Autoritățile admit că transportatorii și producătorii agricoli sunt puternic dependenți de motorină, dar consideră că susținerea lor trebuie realizată prin programe bugetare și subvenții, nu prin menținerea unor accize reduse.

În acest context, Guvernul respinge și propunerea de restituire a accizei pentru motorina utilizată în agricultură, invocând intenția de a acorda sprijin prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Documentul nu prezintă însă un mecanism concret de compensare, bugetul acestuia sau calendarul implementării.

Autoritățile subliniază că majorarea cu 73% a accizei nu înseamnă o creștere identică a prețului motorinei la pompă, acesta fiind influențat și de cotațiile internaționale ale petrolului, cursul valutar și marjele comerciale.

Schimbări ar putea apărea și pentru cumpărăturile online din străinătate. Guvernul nu susține introducerea unui plafon neimpozabil de 50 de euro pentru trimiterile poștale, menținând în proiect mecanismul de aplicare a TVA pentru importurile de mică valoare începând de la zero lei. Executivul afirmă că măsura urmărește protejarea producătorilor autohtoni și eliminarea avantajului fiscal de care beneficiază în prezent unele mărfuri comandate din străinătate.

O altă măsură susținută de Executiv este introducerea accizelor pentru băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat. Guvernul consideră că impozitarea acestora ar contribui atât la suplimentarea veniturilor bugetare, cât și la reducerea consumului excesiv de zahăr, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

În schimb, băncile și companiile energetice nu vor suporta majorările de impozit propuse de unii deputați, dacă proiectul va fi adoptat potrivit poziției Guvernului. Executivul respinge aplicarea unei cote de 24% sau 25% pentru instituțiile financiare, menținând în proiect impozitul majorat de 18% pentru activitățile financiare și de asigurări.

Totodată, Guvernul se opune impozitării cu 25% a veniturilor impozabile ale companiilor care furnizează și distribuie energie electrică și gaze naturale. Executivul susține că o asemenea măsură ar reduce capacitatea operatorilor de a investi în infrastructură, inclusiv în rețele și surse regenerabile, și ar putea genera solicitări de ajustare a tarifelor reglementate.

În domeniul educației, autoritățile nu acceptă menținerea scutirii generale de impozit pe venit pentru instituțiile private de învățământ. Argumentul invocat este că unele instituții desfășoară activități economice generatoare de profit și că tratamentul fiscal ar trebui să fie comparabil cu cel aplicat altor prestatori de servicii.

Documentul conține și prevederi referitoare la impozitarea creșterii de capital. Guvernul nu renunță la eliminarea reducerii de 50% aplicate în prezent bazei impozabile, urmărind taxarea câștigului la cota generală de 12%. În același timp, sunt menținute excepțiile pentru vânzarea locuinței de bază și a mijloacelor de transport deținute mai mult de trei ani.

Printre propunerile suplimentare incluse în aviz se numără și o taxă de viciu pentru jocurile de noroc. Potrivit redacției prezentate, persoanele fizice ar urma să suporte o taxă de 6% din sumele depuse pentru participarea la jocuri, inclusiv prin platformele online. Taxa ar fi colectată la momentul depunerii și nu ar fi restituită dacă participantul își retrage banii fără să-i utilizeze. Separat, pentru organizatorul jocurilor de noroc care constituie monopol de stat și partenerul acestuia este propusă o taxă de 25% din venitul brut aferent jocurilor online, calculat ca diferență între depuneri și câștigurile achitate.

O altă completare prevede impozitarea cu 8% a dividendelor obținute de persoanele fizice rezidente din surse aflate în afara Republicii Moldova. În paralel, documentul propune aplicarea, de la 1 ianuarie 2027, a noilor valori estimate ale bunurilor imobile rezultate din evaluarea și reevaluarea generală în scop fiscal, inclusiv pentru locuințele din localitățile rurale și terenurile agricole fără construcții. Impactul asupra impozitului concret achitat de proprietari va depinde de evaluările aplicate și de cotele stabilite de autoritățile locale.

Există însă și unele prevederi favorabile contribuabililor. Guvernul susține majorarea scutirii personale majore de la 34.620 la 46.680 de lei, precum și creșterea scutirii pentru persoanele întreținute, în cazul copiilor, de la 9.900 la 11.040 de lei. Totodată, Executivul acceptă deducerea cheltuielilor pentru serviciile destinate practicării sportului, dar nu și pentru procurarea echipamentelor sportive.

Pentru consumatorii casnici de energie electrică, Guvernul susține extinderea de la 100 la 150 kWh lunar a plafonului pentru care se aplică facilitatea fiscală de scutire de TVA cu drept de deducere. În cazul gazelor naturale, Executivul respinge majorarea plafoanelor de consum pentru aplicarea TVA reduse de 8%, considerând că sprijinul suplimentar trebuie acordat prin mecanisme sociale țintite, nu prin extinderea generală a facilității.

Avizul mai prevede prelungirea până la 31 martie 2027 a mecanismului de compensare a diferențelor de tarife la gaze și energie electrică pentru locuitorii satelor Hagimus și Fârlădeni din raionul Căușeni și Hârbovăț din raionul Anenii Noi.

Pentru investitorii în energie regenerabilă, Guvernul susține o facilitate vamală care ar permite amânarea cu până la 20 de luni, fără constituirea unei garanții, a plății datoriei vamale pentru anumite echipamente de stocare a energiei. În condițiile prevăzute de proiect, inclusiv prezentarea certificatului de racordare și confirmarea lipsei altor ajutoare financiare pentru achiziția instalațiilor, datoria vamală ar putea fi stinsă.

Executivul respinge și introducerea unei taxe turistice în forma propusă de un deputat, argumentând că nu sunt suficient reglementate mecanismele de colectare, raportare și utilizare a banilor. De asemenea, nu este acceptată acordarea unei preferințe generale de preț de până la 15–20% pentru anumite categorii de producători autohtoni în cadrul achizițiilor publice, autoritățile invocând principiile concurenței și nediscriminării.

În ceea ce privește veniturile autorităților locale, Guvernul nu susține propunerea ca 5% din impozitul pe venitul persoanelor juridice să fie repartizat suplimentar bugetelor satelor, comunelor și orașelor, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți. Potrivit estimărilor prezentate în aviz, măsura ar reduce veniturile bugetului de stat cu aproximativ 106 milioane de lei anual, iar efectul financiar ar fi dispersat între circa 870 de autorități locale.

Documentul mai arată că reforma finanțelor publice locale urmează să fie corelată cu reorganizarea administrativ-teritorială și cu rezultatele alegerilor locale generale din 2027, noile mecanisme de repartizare a veniturilor fiind avute în vedere pentru anul bugetar 2028.