Isteria gazieră a Kremlinului. Sturza: ”S-a vrut soluționarea conflictului transnistrean pe condițiile Moscovei”

Federația Rusă folosește gazele naturale direct în interesele sale politice și geopolitice, de soluționare a problemelor politice numai că Rusia nu este la prima reiterație și țările, inclusiv Republica Moldova, s-au învățat să reacționeze și tehnic, și legal, și economic, și nu mai este atât de dramatic cum putea să fie acum mulți ani când nu existau pur și simplu alte surse de gaz pentru Republica Moldova, potrivit fostului premieri și actual om de afaceri, Ion Sturza.

Federația Rusă în ultimele, apropo, nu luni, dar săptămâni încearcă foarte insistent să-și rezolve problemele politice, strategice și geopolitice în regiune prin această criză a gazelor, exagerând. Exagerează din simplul motiv că nu poate astăzi Republica Moldova pentru o scădere efemeră a prețului la gaz să-și permită trecerea la datoria de stat a multor miliarde de dolari, chiar și mai mult pot să vă spun, dar sper că și conducerea politică a Republicii Moldova poate să vă spună despre aceste lucruri, că una dintre condiții a fost soluționarea rapidă a conflictului din Transnistria, pe condițiile Moscovei, bineînțeles, lucru care niciun om teafăr la cap – fie el socialist, comunist, de dreapta, de stânga, pro-european sau pro-rus – nu poate să-l permită astăzi”, a declarat Ion Sturza, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Referindu-se la aprovizionarea cu gaz a regiunii din stânga Nistrului, fostul premier susține că Centrala de la Cuciurgan și Uzina metalurgică de la Râbnița, consumă – atenție! – 60% din tot gazul care se consumă, statistic vorbind, pe teritoriul Republicii Moldova.

Eu cred că dna Gavrilița l-a informat pe dl Krasnoselski că, da, noi avem posibilitatea să luăm din surse alternative, însă, dacă doriți ca regiunea să primească gaz, trebuie să plătiți prețul pe care noi îl achităm furnizorilor și plata trebuie să fie anticipată. E un argument foarte puternic în discuțiile cu Federația Rusă, pentru că Federația Rusă, într-o formă sau alta, din câte înțeleg eu, a vrut să se spele pe mâini, adică: „Vă dăm gaz acolo cu un mic discount de la prețul cela exorbitant, dar asumați-vă datoriile Transnistriei, plătiți rapid datoriile care s-au acumulat din managementul lor al companiei Moldovagaz”.

Sturza este convins că în următoarele săptămâni se așteaptă o deblocare a situației în Europa. Scopul final care se întrevede în toată operațiunea aceasta cu gazul în Europa a fost ca să impună Germania să dea aprobările finale pentru Nord Stream, deja țeava e plină cu gaz, e vorba de sute de milioane de metri cubi și cred că în următoarele 2-3 săptămâni Nord Stream-ul va fi funcțional și va începe să livreze gaz. Și atunci tot prețul și toată tevatura aceasta isterică se vor duce vertiginos la vale.

#Ion Sturza #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.