Italia vrea ca Uniunea Europeană să dea mai mulți bani Africii și să creeze „coridoare umanitare europene”

Premierul italian Giorgia Meloni (foto) le va cere săptămâna aceasta colegilor din Uniunea Europeană să acorde mai mulți bani pentru Africa și să creeze „coridoare umanitare europene” pentru a reduce imigrația ilegală, se arată într-un document.
Documentul, consultat de Reuters, prezintă poziția Romei pentru summitul de joi și vineri al liderilor celor 27 de state membre UE, care va avea loc la Bruxelles, pentru a discuta despre creșterea numărului de sosiri din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

În document se solicită un „angajament mai tangibil” din partea Europei „susținut de resurse financiare semnificative” pentru a lucra cu țările aflate de-a lungul rutelor de migrație, de la controlul frontierelor până la combaterea traficului de persoane.

De asemenea, a solicitat un nou „Pact pentru Africa” pentru a ajuta investițiile, educația, formarea, afacerile și locurile de muncă în jurul celui mai sărac continent din lume.
Summitul a fost convocat după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul mare al imigranților ilegali.

Agenția de frontieră a blocului, Frontex, a raportat 330 000 de treceri neregulamentare ale frontierei anul trecut, cel mai mare număr din 2016, pe măsură ce mobilitatea globală a reînceput după pandemia COVID.
Numărul este totuși departe de 2015, când peste 1 milion de persoane au traversat Mediterana, riscându-și viața în bărci nesigure și copleșind blocul.

Țările UE s-au luptat aprig cu privire la modul în care trebuie să le ofere asistență celor care veneau, iar de atunci migrația a fost un subiect extrem de sensibil.

În decembrie anul trecut, Austria a invocat preocupările legate de migrație pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen.

Înainte de summit, Meloni și-a prezentat planul în capitalele UE, inclusiv la Berlin, dar a lipsit de la Paris, după ce a avut o dispută cu Franța pe tema migrației.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, liderii UE vor discuta și despre operațiunile de căutare și salvare a ONG-urilor în mare, după ce Meloni a încercat deja să limiteze aceste activități printr-un decret național.

Documentul italian arată că „activitățile coordonate fără atenție ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru statele de coastă” și a propus crearea unor „coridoare umanitare europene” pentru a aduce oamenii în UE într-un mod sigur și legal.
Țările UE sunt în continuare profund divizate în ceea ce privește modul în care trebuie să se asigure pentru cei care obțin azil.
Documentul Italiei a solicitat relocări obligatorii, o idee conform căreia fiecare stat UE trebuie să găzduiască unele persoane pentru a sprijini țările de sosire, cum ar fi Italia, și cele mai populare țări de destinație, cum ar fi Germania.

Acest lucru este însă respins de unii membri ai UE, inclusiv Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare, care promovează ceea ce ei spun că sunt valori creștine tradiționale, refuză să găzduiască pe vreunul dintre noii sosiți.

Cu toate acestea, Polonia a primit mai multe milioane de ucraineni de când Rusia a invadat țara vecină a UE în urmă cu un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imigranți #Italia #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.