Italia vrea ca Uniunea Europeană să dea mai mulți bani Africii și să creeze „coridoare umanitare europene”

07 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Premierul italian Giorgia Meloni (foto) le va cere săptămâna aceasta colegilor din Uniunea Europeană să acorde mai mulți bani pentru Africa și să creeze „coridoare umanitare europene” pentru a reduce imigrația ilegală, se arată într-un document.
Documentul, consultat de Reuters, prezintă poziția Romei pentru summitul de joi și vineri al liderilor celor 27 de state membre UE, care va avea loc la Bruxelles, pentru a discuta despre creșterea numărului de sosiri din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

În document se solicită un „angajament mai tangibil” din partea Europei „susținut de resurse financiare semnificative” pentru a lucra cu țările aflate de-a lungul rutelor de migrație, de la controlul frontierelor până la combaterea traficului de persoane.

De asemenea, a solicitat un nou „Pact pentru Africa” pentru a ajuta investițiile, educația, formarea, afacerile și locurile de muncă în jurul celui mai sărac continent din lume.
Summitul a fost convocat după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul mare al imigranților ilegali.

Agenția de frontieră a blocului, Frontex, a raportat 330 000 de treceri neregulamentare ale frontierei anul trecut, cel mai mare număr din 2016, pe măsură ce mobilitatea globală a reînceput după pandemia COVID.
Numărul este totuși departe de 2015, când peste 1 milion de persoane au traversat Mediterana, riscându-și viața în bărci nesigure și copleșind blocul.

Țările UE s-au luptat aprig cu privire la modul în care trebuie să le ofere asistență celor care veneau, iar de atunci migrația a fost un subiect extrem de sensibil.

În decembrie anul trecut, Austria a invocat preocupările legate de migrație pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen.

Înainte de summit, Meloni și-a prezentat planul în capitalele UE, inclusiv la Berlin, dar a lipsit de la Paris, după ce a avut o dispută cu Franța pe tema migrației.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, liderii UE vor discuta și despre operațiunile de căutare și salvare a ONG-urilor în mare, după ce Meloni a încercat deja să limiteze aceste activități printr-un decret național.

Documentul italian arată că „activitățile coordonate fără atenție ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru statele de coastă” și a propus crearea unor „coridoare umanitare europene” pentru a aduce oamenii în UE într-un mod sigur și legal.
Țările UE sunt în continuare profund divizate în ceea ce privește modul în care trebuie să se asigure pentru cei care obțin azil.
Documentul Italiei a solicitat relocări obligatorii, o idee conform căreia fiecare stat UE trebuie să găzduiască unele persoane pentru a sprijini țările de sosire, cum ar fi Italia, și cele mai populare țări de destinație, cum ar fi Germania.

Acest lucru este însă respins de unii membri ai UE, inclusiv Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare, care promovează ceea ce ei spun că sunt valori creștine tradiționale, refuză să găzduiască pe vreunul dintre noii sosiți.

Cu toate acestea, Polonia a primit mai multe milioane de ucraineni de când Rusia a invadat țara vecină a UE în urmă cu un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!