Italia vrea ca Uniunea Europeană să dea mai mulți bani Africii și să creeze „coridoare umanitare europene”

07 Feb. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Premierul italian Giorgia Meloni (foto) le va cere săptămâna aceasta colegilor din Uniunea Europeană să acorde mai mulți bani pentru Africa și să creeze „coridoare umanitare europene” pentru a reduce imigrația ilegală, se arată într-un document.
Documentul, consultat de Reuters, prezintă poziția Romei pentru summitul de joi și vineri al liderilor celor 27 de state membre UE, care va avea loc la Bruxelles, pentru a discuta despre creșterea numărului de sosiri din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud.

În document se solicită un „angajament mai tangibil” din partea Europei „susținut de resurse financiare semnificative” pentru a lucra cu țările aflate de-a lungul rutelor de migrație, de la controlul frontierelor până la combaterea traficului de persoane.

De asemenea, a solicitat un nou „Pact pentru Africa” pentru a ajuta investițiile, educația, formarea, afacerile și locurile de muncă în jurul celui mai sărac continent din lume.
Summitul a fost convocat după ce Austria și Olanda s-au plâns de numărul mare al imigranților ilegali.

Agenția de frontieră a blocului, Frontex, a raportat 330 000 de treceri neregulamentare ale frontierei anul trecut, cel mai mare număr din 2016, pe măsură ce mobilitatea globală a reînceput după pandemia COVID.
Numărul este totuși departe de 2015, când peste 1 milion de persoane au traversat Mediterana, riscându-și viața în bărci nesigure și copleșind blocul.

Țările UE s-au luptat aprig cu privire la modul în care trebuie să le ofere asistență celor care veneau, iar de atunci migrația a fost un subiect extrem de sensibil.

În decembrie anul trecut, Austria a invocat preocupările legate de migrație pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen.

Înainte de summit, Meloni și-a prezentat planul în capitalele UE, inclusiv la Berlin, dar a lipsit de la Paris, după ce a avut o dispută cu Franța pe tema migrației.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles, liderii UE vor discuta și despre operațiunile de căutare și salvare a ONG-urilor în mare, după ce Meloni a încercat deja să limiteze aceste activități printr-un decret național.

Documentul italian arată că „activitățile coordonate fără atenție ar putea reprezenta o povară suplimentară pentru statele de coastă” și a propus crearea unor „coridoare umanitare europene” pentru a aduce oamenii în UE într-un mod sigur și legal.
Țările UE sunt în continuare profund divizate în ceea ce privește modul în care trebuie să se asigure pentru cei care obțin azil.
Documentul Italiei a solicitat relocări obligatorii, o idee conform căreia fiecare stat UE trebuie să găzduiască unele persoane pentru a sprijini țările de sosire, cum ar fi Italia, și cele mai populare țări de destinație, cum ar fi Germania.

Acest lucru este însă respins de unii membri ai UE, inclusiv Ungaria și Polonia, unde guvernele conservatoare, care promovează ceea ce ei spun că sunt valori creștine tradiționale, refuză să găzduiască pe vreunul dintre noii sosiți.

Cu toate acestea, Polonia a primit mai multe milioane de ucraineni de când Rusia a invadat țara vecină a UE în urmă cu un an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!