UE îl lovește pe prietenul lui Putin acolo unde-l doare cu adevărat

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  Lupu Eduard

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

22 Mart. 2023, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
22 Mart. 2023, 17:45 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Reconstruirea economiei Ucrainei, după invazia declanşată de Rusia în urmă cu un an, este estimată în prezent să coste 411 miliarde de euro, de 2,6 ori mai mult decât Produsul Intern Brut al Ucrainei în anul 2022, arată un nou studiu realizat de Banca Mondială, Naţiunile Unite, Comisia Europeană şi Ucraina, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, estimarea acoperă un an de la debutul invaziei ruseşti şi cuantifică pagubele fizice directe provocate infrastructurii şi clădirilor, impactul asupra vieţii şi mijloacelor de trai ale oamenilor precum şi costul reconstrucţiei.

Suma de 411 miliarde de dolari reprezintă o revizuire dramatică faţă de estimarea anterioară de 349 miliarde de dolari, avansată de Banca Mondială în luna septembrie a anului trecut.

Noua estimare vine la o zi după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că a ajuns la un acord cu Guvernul ucrainean pentru un acord pe patru ani în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari. Acordul cu FMI ar putea permite autorităţilor de la Kiev să obţină ajutoare suplimentare, în valoare de miliarde de dolari, de la alte organisme, după ce va fi aprobat de boardul FMI, în următoarele săptămâni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit unei evaluări rapide cu privire la nevoile urgente, Ucraina va avea nevoie de 14 miliarde de dolari pentru reconstrucţia prioritară în 2023, ceea ce va necesita o finanţare de 11 miliarde de dolari peste ceea ce este prevăzut în bugetul Ucrainei pentru acest an.

Aproximativ 22% din necesităţile de reconstrucţie sunt în sectorul transportului, în timp ce 17% sunt în domeniul locuinţelor, 11% în sectorul energiei şi 7% în agricultură.

Comparativ cu precedentele estimări, cea mai mare revizuire a fost realizată în ceea ce priveşte necesităţile din sectorul energiei, unde pagubele sunt acum de cinci ori peste nivelul din luna iunie 2022, susţine Banca Mondială. Cele mai mari creşteri au fost în regiunile de pe linia frontului precum Doneţk, Harkov, Lugansk şi Herson, care au fost vizate cu precădere de atacurile cu rachete ruseşti începând din luna octombrie.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău