UE îl lovește pe prietenul lui Putin acolo unde-l doare cu adevărat

07 Feb. 2023, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 08:37 // Actual //  bani.md

Luna trecută, când s-a aflat că executivul european urma să blocheze fondurile acordate în cadrul programului de schimb de studenți Erasmus+ și al programului de cercetare Horizon Europe pentru 21 de universități administrate de fonduri publice legate de Fidesz, panica miniștrilor ungari a devenit palpabilă.

Măsura a fost calificată drept „inacceptabilă și intolerabilă”, iar doi miniștri care reprezintă de obicei guvernul în disputa privind statul de drept au zburat imediat la Bruxelles pentru a discuta chestiunea, scrie Politico, citată de Rador.
Unul dintre ei, Tibor Navracsics, a afirmat că se așteaptă la o soluție rapidă, dar autoritățile europene s-au declarat rezervate, iar un purtător de cuvânt al guvernului ungar a avertizat că vor fi luate măsuri în justiție dacă problema nu se rezolvă curând.

Această reacție, dar și reacția presei ungare, atât cea proguvernamentală, cât și cea din opoziție, lasă de înțeles că aici e vorba de mult mai mult decât simpla blocare a banilor. În definitiv, cele 40 de milioane de euro pentru Erasmus sunt o sumă neglijabilă comparativ cu miliardele din fondul de coeziune care îi sunt refuzate pe moment Ungariei.

Mulți dintre opozanții lui Orbán acuză Fidesz că a constituit o cleptocrație, dar adevărul e că partidul are rădăcini culturale și intelectuale profunde, pe care dorește să le dezvolte. Controlul asupra diseminării cunoașterii și ideilor, precum și dirijarea dezbaterilor culturale sunt elemente fundamentale ale ecosistemului politic din Ungaria lui Orbán. Proiectul lui este unul care urmărește păstrarea puterii pe termen lung – și de aceea atacul la adresa influenței Fidesz asupra învățământului superior este atât de relevant.

Orbán e complet deschis în privința legăturii dintre cunoaștere și putere. Iar guvernul său influențează informațiile pe care cetățenii le recepționează zilnic prin intermediul presei, lucrând concomitent la crearea unui climat intelectual conservator general prin intermediul mediului universitar.

Vorbind la o reuniune a Conferinței Acțiunii Politice Conservatoare Americane (CPAC) de la Budapesta din 2022, Orbán a declarat că „trebuie să avem propria noastră presă”, a conservatorilor, pentru a „evidenția ideile nebunești ale stângii progresiste”. Într-o lume ideală, a afirmat el, politica și presa ar fi independente una de alta, dar cum stânga a încălcat deja această convenție, nu poate fi decât corect ca și conservatorii să procedeze la fel.

Motive similare justifică intervenția lui în mediul universitar, văzut adesea de către conservatori ca suferind de un dezechilibru instituțional în favoarea ideilor de stânga și progresiste. Fidesz promovează activ o cultură intelectuală conservatoare, inclusiv gânditori precum filozoful englez Roger Scruton – un favorit al lui Margaret Thatcher -, și atrăgând universitari cu mentalitate similară din întreaga lume.

Însă, în urma unui val de privatizare a universităților din ultimii ani, rolul politicienilor în întreținerea acestui mediu universitar a devenit tot mai evident. Foști și actuali miniștri Fidesz se află acum la conducerea unor „fonduri publice” care controlează unele dintre universitățile de seamă ale Ungariei – iar această supervizare politică evidentă e lucrul care a determinat UE să blocheze finanțarea.
Studenții universităților afectate sunt, pe bună dreptate, furioși.

Orbán a prezentat blocarea fondurilor drept o „răzbunare” a UE pe tineretul ungar, declarând că „Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care se bate cap în cap cu ce gândesc ungurii”. Și, pentru a-și realiza viziunea, politicienii UE „vor o schimbare de guvern” la Budapesta, afirmă el.

Ministrul Gergely Gulyás a amenințat că guvernul ia în calcul o reclamație la Curtea de Justiție a UE, susținând că decizia Comisiei violează Articolul 13 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, care stipulează că „artele și cercetarea științifică nu vor fi supuse constrângerilor. Libertatea academică va fi respectată”.

Fundamentul juridic al blocării fondurilor, cuprins în mecanismul de condiționare a finanțării de respectarea statului de drept, este și el în discuție, unele voci argumentând că a-i opri pe studenții ungari să participe la Erasmus+ nu are nici un fel de relevanță în privința protejării intereselor financiare ale UE, chiar și dacă acei studenți frecventează universități aflate sub influența Fidesz. Și unii politicieni ungari din opoziție s-au declarat îngrijorați că măsura Comisiei îi va afecta mai degrabă pe studenți decât regimul Orbán.

Însă reacția guvernului ungar demonstrează că lucrurile stau invers. Iar dacă Bruxelles-ul va rămâne ferm, atacul la mediul universitar ungar ar putea să-i aplice într-adevăr o lovitură proiectului conservator al lui Orbán.
Ar fi greșit, firește, să se afirme că universitățile controlate de fonduri publice ungare se dedau la orice fel de îndoctrinare ideologică pro-Fidesz. Dar, chiar și așa, ele au un rol vital în influențarea subtilă a mediului universitar, contribuind la menținerea controlului partidului asupra puterii.
Accentul pus de Fidesz pe deținerea „propriilor sale” organe de presă și instituții academice funcționează precum o garanție împotriva așa-zisei capturări a instituțiilor de către stânga politică în alte țări occidentale. După cum afirmă „Prima Lege a lui O’Sullivan” [jurnalist britanic conservator – n.trad.], „toate organizațiile care nu sunt efectiv de dreapta vor deveni în timp de stânga”.

În acest context, categoria intelectualilor conservatori e văzută de Orbán ca având o importanță fundamentală și necesitând – la fel precum conceptele tradiționale creștine despre familie și genuri – protecție împotriva progresiștilor.

Din această atitudine derivă o viziune unică în privința altei maxime faimoase – „politica e în aval de cultură” -, anume că o cultură intelectuală conservatoare înfloritoare e o parte esențială a ecosistemului cunoașterii care face posibilă guvernarea Fidesz.

Se poate argumenta că această relație dintre stat și mediul universitar – și dintre politicieni și intelectuali – e lucrul care-l deosebește cu adevărat pe Orbán de ceilalți lideri „populiști” din Europa. Orbán nu e un cameleon politic, iar robustețea aparte de care dă dovadă Fidesz provine din faptul că stilul lui de guvernare are un puternic substrat intelectual. În consecință, tăierea finanțării internaționale pentru mediul universitar ungar ar putea lovi Fidesz mult mai tare decât realizează mulți.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO