IuteCredit ar urma să preia o bancă din Moldova

29 Oct. 2021, 10:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
29 Oct. 2021, 10:07 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Compania de microcreditare IuteCredit va prelua Energabnk, una dintre băncile cele mai mici de pe piața moldovenească. IuteCredit a primit undă verde de la Consiliul Concurenței.

Drept urmare a achiziției, structura proprietății și de control a BC ”Energbank” SA se va modifica prin preluarea controlului de către ”Iutecredit Europe” AS, care va avea calitatea de asociat majoritar al BC ”Energbank” SA și va deține 59,39% din acțiunile acesteia”, se spune în decizia Consiliului Concurenței.

Din informația prezentată în formularul complet de notificare, tranzacția propusă reprezintă o investiție strategică pentru a susține modernizarea sectorului bancar în Republica Moldova. Intenția curentă a părților este de a îmbunătăți transparența proprietății și guvernanța corporativă în BC ”Energbank” SA și de a menține BC ”Energbank” SA, ca o instituție profitabilă în Republica Moldova.

După preluarea controlului asupra BC ”Energbank” SA, achizitorul va fi prezent în Republica Moldova prin entități separate și independente, activând atât pe piața oferiri serviciilor bancare (BC ”Energbank” SA), cât și oferirii serviciilor de creditare nebancară (OCN ”Iute Credit” SRL).

IuteCredit este pe locul trei în topul companiilor de microcreditare după volumul activelor de 748,6 mil. de lei. al creditelor acordate de 764 mil.de lei și un profit de 36 mil. de lei.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni septembrie, 40 mil. de lei. Banca are active de 2 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliarde de lei, iar depozite atrase – 2 miliarde de lei.

La 11 ianuarie 2019, BNM a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM.  În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

”De asemenea, ținând cont de mărimea pachetului de acțiuni de peste 50%, în conformitate cu Legea privind redresarea și rezoluția băncilor, BNM a dispus în privința acestei bănci aplicarea măsurilor de intervenție timpurie. O parte din echipa executivului și cea a consiliului băncii, care va rămâne în funcție, au fost completate de administratori temporari desemnați de BNM. Măsura a fost luată pentru asigurarea unei conduceri sănătoase și prudente a activității băncii în perioada de soluționare a deficiențelor identificate în structura de proprietate a acesteia”, se spunea în decizia Băncii Naționale a Moldovei.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.