Jale pentru șoferi! RCA mai scump cu 355 de lei

Asigurarea obligatorie auto RCA s-a scumpit cu 355 de lei, potrivit modificărilor operate de CNPF.

Astfel, o poliță RCA va costa 1350 de lei cu 36% mai mult față de cât costă în prezent.

Majorarea costului RCA este dictată, potrivit CNPF, de faptul că nu pot fi acoperite cheltuielile de către asiguratori.

Pentru anul 2020, datele CNPF relevă că, din numărul de 633.861 contracte de asigurare RCA, 46,2% au beneficiat de reducerea (bonus) de 50% din prima de asigurare, 38,7% au beneficiat de reducerea (bonus) de la 5-45%, 14,7% au beneficiat de clasa 7 (primă fără reducere), iar pentru 0,4% a fost aplicată clasa malus.

Astfel, reiese că primele de asigurare încasate în final de asigurători pentru 46,2% din polițe emise, sunt diminuate cu 50%. Total prime încasate de către asigurători, în anul 2020, au fost reduse prin sistemul bonus malus de la 664 milioane lei la 459 milioane lei sau cu 30,93% mai puțin.

Respectiv, statistica aferentă evidențiază o scădere progresivă a nivelului primei medii încasate de asigurători datorită unei concentrări excesive a asiguraților în clasa bonus 17, care beneficiază de reducere de 50%. Similar, și în anul 2019, potrivit informației statistice, se constată că 43,6% (286 339 polițe) din totalul polițelor RCA eliberate, au beneficiat de reducerea (bonus) de 50% din prima de asigurare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#RCA #scumpire #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.