Japonia: Yenul s-a depreciat la cel mai slab nivel din ultimii 34 de ani

15 Apr. 2024, 19:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 19:04 // Actual //  bani.md

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo