Japonia: Yenul s-a depreciat la cel mai slab nivel din ultimii 34 de ani

15 Apr. 2024, 19:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 19:04 // Actual //  bani.md

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Ian. 2026, 07:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Ian. 2026, 07:58 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat la emisiunea „Novaia Nedelia” de la TV8 că o parte importantă din creșterea economică pe cap de locuitor raportată de Republica Moldova este determinată nu atât de o explozie a economiei, cât de scăderea accelerată a populației.

„Sunt două lucruri pe care rar le analizăm împreună: creșterea economică totală și creșterea economică pe cap de locuitor. Aici situația arată mai bine pentru noi pe fondul faptului că, din păcate, ca în multe alte state, avem un declin demografic, o așa-numită ‘creștere negativă’, o scădere a numărului de persoane care locuiesc permanent în Moldova”, a spus Gavriliță.

Potrivit ministrului, migrația și reducerea populației fac ca indicatorul PIB pe cap de locuitor să arate mai favorabil, chiar și atunci când economia crește modest.

„Pe acest fundal, faptul că economia, cel puțin, a reușit să se mențină și în majoritatea anilor chiar să crească, arată că, raportat la fiecare locuitor, economia noastră crește de fapt mai repede, mult mai repede decât în termeni absoluți”, a explicat șeful de la Finanțe.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, Produsul Intern Brut nominal este estimat să crească de la 351,5 miliarde de lei în 2025 la 440,2 miliarde de lei în 2028. Ritmul real de creștere economică ar urma să se accelereze treptat, de la 1,8% în 2025 la 3,6% în 2028, după stagnarea aproape totală din 2024, când economia a avansat cu doar 0,1%.