Japonia: Yenul s-a depreciat la cel mai slab nivel din ultimii 34 de ani

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Yen #depreciere #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.