Jeff Bezos a ales un nou CEO pentru Earth Fund. Sarcina lui va fi să cheltuie 10 miliarde de dolari până în 2030

Jeff Bezos a anunțat marți că a ales un CEO pentru a-și supraveghea proiectul de filantropie în domeniul schimbărilor climatice în valoare de 10 miliarde de dolari, Earth Fund.

„Suntem încântați să anunțăm că dr. Andrew Steer a fost de acord să conducă Bezos Earth Fund în calitate de președinte și CEO”, a declarat Bezos într-o postare pe Instagram marți.

Steer a fost CEO la organizația globală de cercetare a World Resources Institute (WRI) în ultimii opt ani, scrie Business Insider.

„Mă simt incredibil de norocos să mă alătur Fondului Pământ Bezos în calitate de CEO al acestuia, unde mă voi concentra pe stimularea schimbărilor sistemice pentru abordarea crizelor climatice și naturale, cu accent pe oameni. Prea multe dintre cele mai creative inițiative suferă din cauza lipsei de finanțare , gestionarea riscurilor sau parteneriatele corecte. Aici va fi util Fondul Pământ „, a spus Steer într-o declarație pe site-ul WRI.

„Fondul Pământ va investi în oameni de știință, ONG-uri, activiști și sectorul privat pentru a contribui la stimularea noilor tehnologii, investiții, schimbări de politici și comportament. Vom accentua justiția socială, deoarece schimbările climatice rănesc în mod disproporționat comunitățile sărace și marginalizate”, a adăugat el în un tweet.

Steers a spus că obiectivul lui Bezos este să cheltuiască 10 miliarde de dolari până în 2030.

Bezos a anunțat în februarie anul curent că va demisiona din funcția de CEO al Amazon, unde va prelua rolul de președinte executiv care consumă mai puțin timp. Bezos a spus că o parte din raționamentul său pentru renunțarea la slujba sa de CEO Amazon a fost să se concentreze asupra inițiativelor sale filantropice, inclusiv Fondul Pământ – precum și The Washington Post (pe care îl deține) și compania sa de explorare spațială Blue Origin.

#bani #CEO #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.