Joburi de viitor: (97) Sportsperson of the Future

În timp ce sporturile robotizate vor fi populare, sporturile tradiționale bazate pe oameni vor continua să existe în viitor.

Sportsperson of the Future: Responsabilități

Ca și în epocile anterioare, sportivii se vor antrena din greu să-și îmbunătățească performanța și sportul va rămâne extrem de competitiv. Progresele tehnologice vor transforma activitățile sportive, suprafețe de pistă și teren de înaltă tehnologie, pantofi cu sărituri maxime și glisare redusă.
Mega-stadioanele vor permite fanilor să urmărească fluxuri personalizate ale jucătorilor lor preferați. Membrii echipei vor fi echipați cu căști minuscule, astfel încât să poată comunica cu antrenorul lor în timpul jocului. Arbitrajul va fi complet computerizat.

Sportsperson of the Future: Abilități

Fiind sportiv al viitorului, sportivul va avea nvoie să fie în formă, puternic, rapid și flexibil, cu reflexe excelente și cu capacități de luare rapidă a deciziilor. Va avea nevoie de abilități interpersonale pentru a interacționa cu colegii de echipă, antrenorii și fanii. În funcție de sport și de reglementările sale, fiecare sportiv va avea nevoie să cunoască ultimele tendințe în tehnologie pentru domeniul său.

#sport #tehnologie #Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi