Krasnoselski jubilează: Gazul rusesc va ajunge în Transnistria chiar dacă va fi oprit tranzitul prin Ucraina

Transnistria va putea primi gaze rusești dacă tranzitul prin Ucraina este oprit, a declarat liderul nerecunoscutei regiuni, Vadim Krasnoselski într-o conferință de presă fără să spună detalii depsre ruta ocolitoare.

„Deja a fost elaborat scenariul unei alte rute de alimentare cu gaz a Transnistriei. Deja funcționează, a fost testată, volumul și diametrul conductei sunt suficiente. Mulți se îndoiau de diametrul conductei. Este potrivit. Transnistria poate primi gaz ocolind Ucraina”, a spus el citat de agenția de presă din regiune.

El a menţionat că preţul şi condiţiile vor depinde de negocierile dintre Moldovagaz şi Gazprom. “Sperăm să fie mai bine. Toată lumea are nevoie de gaze, inclusiv Moldova”, a spus Krasnoselski.

De la sfârșitul anului 2022, toate gazele furnizate de Gazprom Moldovei sunt redirecționate în Transnistria urmare a reducerii volumelor de către Gazprom la 5,7 milioane de metri cubi. Chișinăul s-a reorientat către piața din vest, iar gazul livrat regiunii din stânga Nistrului este folosit pentru necesitățile interne ale regiunii, dar pentru generarea energiei electrice care este exportată în dreapta Nistrului.

Ucraina a anunțat încetarea tranzitului de gaze rusești din 2025 urmare a suspendării contractului de tranzit al gazelor rusești către Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.