Krasnoselski jubilează: Gazul rusesc va ajunge în Transnistria chiar dacă va fi oprit tranzitul prin Ucraina

Transnistria va putea primi gaze rusești dacă tranzitul prin Ucraina este oprit, a declarat liderul nerecunoscutei regiuni, Vadim Krasnoselski într-o conferință de presă fără să spună detalii depsre ruta ocolitoare.

„Deja a fost elaborat scenariul unei alte rute de alimentare cu gaz a Transnistriei. Deja funcționează, a fost testată, volumul și diametrul conductei sunt suficiente. Mulți se îndoiau de diametrul conductei. Este potrivit. Transnistria poate primi gaz ocolind Ucraina”, a spus el citat de agenția de presă din regiune.

El a menţionat că preţul şi condiţiile vor depinde de negocierile dintre Moldovagaz şi Gazprom. „Sperăm să fie mai bine. Toată lumea are nevoie de gaze, inclusiv Moldova”, a spus Krasnoselski.

De la sfârșitul anului 2022, toate gazele furnizate de Gazprom Moldovei sunt redirecționate în Transnistria urmare a reducerii volumelor de către Gazprom la 5,7 milioane de metri cubi. Chișinăul s-a reorientat către piața din vest, iar gazul livrat regiunii din stânga Nistrului este folosit pentru necesitățile interne ale regiunii, dar pentru generarea energiei electrice care este exportată în dreapta Nistrului.

Ucraina a anunțat încetarea tranzitului de gaze rusești din 2025 urmare a suspendării contractului de tranzit al gazelor rusești către Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #livrari #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat un sezon fără precedent pe piața rapiței, devenind al doilea cel mai mare furnizor al Uniunii Europene, după Ucraina, arată analiza economistului Iurie Rija. Performanța a permis Moldovei să devanseze jucători agricoli tradiționali precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.

În perioada iulie–decembrie 2025, din Moldova au fost exportate 290.445 tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul anterior din 2023, când livrările au atins 260.761 tone. Creșterea spectaculoasă a fost susținută și de prețuri mai bune: rapița moldovenească s-a vândut, în medie, cu 9,04 lei/kg, nivel ușor peste cel din 2024 și cu peste 20% mai mare decât în 2023, când prețul mediu era de 7,49 lei/kg.

Potrivit lui Iurie Rija, această evoluție a fost determinată de cererea ridicată din Uniunea Europeană, presiunile de pe piața uleiurilor vegetale și interesul tot mai mare pentru materie primă destinată biocombustibililor.

Combinația dintre volume record și prețuri mai bune a generat un adevărat salt financiar. În perioada iulie–decembrie 2025, încasările din exportul de rapiță au ajuns la 2 miliarde 624 milioane lei, de 3,24 ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. Din punct de vedere valoric, acesta este unul dintre cele mai bune sezoane din istoria agriculturii moldovenești.

În decembrie 2025, exporturile s-au temperat vizibil, ajungând la 3.822 tone, de aproape două ori mai puțin decât în noiembrie, semn că stocurile au fost practic epuizate, iar sezonul comercial se apropie de final.

Piața exporturilor rămâne puternic concentrată. Primele trei companii au realizat peste jumătate din exporturile naționale: RUSAGRO-PRIM SRL – 81.177 tone (28%), VADALEX GRAINS SRL – 36.031 tone (12%) și OROM-IMEXPO SRL – 33.595 tone (12%). Împreună, acestea au exportat peste 150.000 de tone de rapiță.

Din punct de vedere geografic, 95% din rapița moldovenească a mers spre Uniunea Europeană. România a fost principalul cumpărător, cu 185.559 tone la un preț mediu de 8,97 lei/kg, urmată de Bulgaria – 59.507 tone la 9,35 lei/kg și Grecia – 19.205 tone la 9,05 lei/kg. Volume mai mici au ajuns în Cehia, Olanda și Germania, unde prețurile au fost mai mari, iar livrări punctuale au fost făcute și către Nepal, Emiratele Arabe Unite și Marea Britanie.

În total, în sezonul 2025–2026, Moldova a exportat circa 330.000 de tone de rapiță, dintre care 88% ca materie primă și 12% sub formă de produse procesate, respectiv 38.500 tone de rapiță transformate în 16.180 tone de ulei de rapiță. Pentru prima dată după mai bine de 15 ani, procesarea internă a rapiței a fost relansată, un pas important spre creșterea valorii adăugate și reducerea dependenței de exportul de materie brută.