Kremlinul fierbe! Ministrul Apărării de la Kiev: Ucraina este considerată "de facto" membră a NATO

Ministrul Apărării al Ucrainei a declarat vineri, 17 iunie, că aliații NATO i-au spus la un summit de la Bruxelles că țara sa este considerată un membru „de facto” al alianței.

„Este important de subliniat că aceasta a fost prima dată când a avut loc o astfel de întâlnire cu patru state care nu fac parte din Alianță: Ucraina, Georgia, Suedia și Finlanda”, a spus Oleksii Reznikov pe Facebook. „În curând, chestiunea apartenenței Suediei și Finlandei la NATO va fi luată în considerare”.

„Am avut ocazia să discut despre NATO de facto cu partenerii noștri”, a adăugat el. „Mă bucur că colegii mei au confirmat că Ucraina de facto este deja un membru al acestei familii”, a spus ministrul, potrivit CNN.

Reznikov nu a oferit detalii despre cine ar fi putut caracteriza Ucraina în acest mod. Aspirația la aderarea la NATO este consacrată în constituția Ucrainei, dar țara nu este membră a alianței.

Joi, 16 iunie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă dacă nivelul uriaș de sprijin militar pentru Ucraina înseamnă că acum este „momentul potrivit” pentru a discuta despre viitoarea apartenență a țării la alianța militară.

„Accentul nostru este acum pe susținerea Ucrainei pentru a oferi sprijin militar, sprijin letal, neletal, din partea Aliaților și a NATO, precum și pe consolidarea capacităților și acest lucru a ajutat la modernizarea mai mult pe termen lung a instituțiilor de apărare și securitate ale Ucrainei”, a spus Stoltenberg.

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.