Kremlinul fierbe! Ministrul Apărării de la Kiev: Ucraina este considerată "de facto" membră a NATO

Ministrul Apărării al Ucrainei a declarat vineri, 17 iunie, că aliații NATO i-au spus la un summit de la Bruxelles că țara sa este considerată un membru „de facto” al alianței.

„Este important de subliniat că aceasta a fost prima dată când a avut loc o astfel de întâlnire cu patru state care nu fac parte din Alianță: Ucraina, Georgia, Suedia și Finlanda”, a spus Oleksii Reznikov pe Facebook. „În curând, chestiunea apartenenței Suediei și Finlandei la NATO va fi luată în considerare”.

„Am avut ocazia să discut despre NATO de facto cu partenerii noștri”, a adăugat el. „Mă bucur că colegii mei au confirmat că Ucraina de facto este deja un membru al acestei familii”, a spus ministrul, potrivit CNN.

Reznikov nu a oferit detalii despre cine ar fi putut caracteriza Ucraina în acest mod. Aspirația la aderarea la NATO este consacrată în constituția Ucrainei, dar țara nu este membră a alianței.

Joi, 16 iunie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost întrebat în cadrul unei conferințe de presă dacă nivelul uriaș de sprijin militar pentru Ucraina înseamnă că acum este „momentul potrivit” pentru a discuta despre viitoarea apartenență a țării la alianța militară.

„Accentul nostru este acum pe susținerea Ucrainei pentru a oferi sprijin militar, sprijin letal, neletal, din partea Aliaților și a NATO, precum și pe consolidarea capacităților și acest lucru a ajutat la modernizarea mai mult pe termen lung a instituțiilor de apărare și securitate ale Ucrainei”, a spus Stoltenberg.

#NATO #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.