Kulminski explică de ce toreadorul socialiștilor l-a felicitat pe Krasnoselski: Un pilot doborât care vrea să revină

Igor Dodon, liderul socialiștilor vrea să redevină favoritul Moscovei după eșecul din politica de la Chișinău, a comentat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulmiski recentul gest a lui Igor Dodon, care l-a felicitat cu victoria la prezidențiale, pe nerecunoscutul lider separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

A decăzut din preferințele Kremlinului. El vrea să arate că este gata să soluționeze conflictul transnistrean așa cum vrea Moscova sau Tiraspolul și că este constructiv. Este clar că nimeni nu mai crede promisiunilor lui, deoarece sunt devalorizate de multă vreme. Dodon este un pilot doborât, care din toate puterile încearcă să revină”, a comentat fostul vicepremier pentru Reintegrare la o emsiune de la RTR Moldova.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a decis să-l felicite pe liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cu faptul că a obținut cele mai multe voturi la scrutinul nerecunoscut din 12 decembrie din stânga Nistrului.

Deputatul PAS, Oazu Nantoi, a criticat prezența deputaților PSRM la o întrevedere cu deputații ruși, veniți să monitorizeze ”alegerile” din stânga Nistrului, care ar fi avut loc la sediul Ambasadei Rusiei la Chișinău.

Reprezentantul Platformei DA, Dinu Plîngău, a declarat că prin faptul că Igor Dodon îl felicită pe Krasnoselskii comite o înaltă trădare de patrie, un atentat la integritatea teritorială a Republicii Moldova.

#reintegrare #Moscova #Dodon

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.