La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a Moldovei! Nosatîi: Neutralitatea ne-a lăsat singuri

Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat singuri, cu un sistem de apărare care nu este relevant zilei de azi. Declarația a fost făcută în această seară de Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, citat de realitatea.md.

„Schimbările legate de războiul din Ucraina ne-a făcut să revizuim statutul nostru pe care îl avem, pregatirea noastră pentru a face față la diferite provocări și în deosebi în domeniul de apărare. Cu regret domeniul de apărare a fost dat uitării, nu a fost acordată atenția necesară. Investiții în armată nu s-au făcut și la moment avem ceea ce avem. Cu regret nu putem face față la toate provocările și amenințările care sunt actuale. Cu regret statutul nostru de neutralitatea ne-a lăsat sa fim de unii singuri”, a declarat Nosatîi.

Republica Moldova este o țară neutră, iar asta se prevede în Constituție.

„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova în recentul interviu pentru Politico.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Federația Rusă și-a dorit cu tot dinadinsul ca reintegrarea regiunii din stânga Nistrului să se facă cu drept de veto asupra chestiunilor de politică externă, ceea ce ar fi dus la tranisnistrizarea Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a schimbat piesele din puzzle, deoarece formatul de negocieri 5+2 nu mai este valabil, în condițiile în care Rusia este stat agresor. Or, Republica Moldova deocamdată nu are un plan de reintegrare a țării, deși autoritățile de la Chișinău susțin că elaborează unul. Moscova și stânga politicii de la Chișinău au speculat permanent cu statul de neutralitate al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nosatii #neutralitate #armata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.