La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a Moldovei! Nosatîi: Neutralitatea ne-a lăsat singuri

Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat singuri, cu un sistem de apărare care nu este relevant zilei de azi. Declarația a fost făcută în această seară de Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, citat de realitatea.md.

„Schimbările legate de războiul din Ucraina ne-a făcut să revizuim statutul nostru pe care îl avem, pregatirea noastră pentru a face față la diferite provocări și în deosebi în domeniul de apărare. Cu regret domeniul de apărare a fost dat uitării, nu a fost acordată atenția necesară. Investiții în armată nu s-au făcut și la moment avem ceea ce avem. Cu regret nu putem face față la toate provocările și amenințările care sunt actuale. Cu regret statutul nostru de neutralitatea ne-a lăsat sa fim de unii singuri”, a declarat Nosatîi.

Republica Moldova este o țară neutră, iar asta se prevede în Constituție.

„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova în recentul interviu pentru Politico.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Federația Rusă și-a dorit cu tot dinadinsul ca reintegrarea regiunii din stânga Nistrului să se facă cu drept de veto asupra chestiunilor de politică externă, ceea ce ar fi dus la tranisnistrizarea Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a schimbat piesele din puzzle, deoarece formatul de negocieri 5+2 nu mai este valabil, în condițiile în care Rusia este stat agresor. Or, Republica Moldova deocamdată nu are un plan de reintegrare a țării, deși autoritățile de la Chișinău susțin că elaborează unul. Moscova și stânga politicii de la Chișinău au speculat permanent cu statul de neutralitate al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nosatii #neutralitate #armata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.