La adăpostul fobiei de NATO se ascunde dorința de transnistrizare a Moldovei! Nosatîi: Neutralitatea ne-a lăsat singuri

Statutul nostru de neutralitate ne-a lăsat singuri, cu un sistem de apărare care nu este relevant zilei de azi. Declarația a fost făcută în această seară de Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru la RLIVE TV, citat de realitatea.md.

„Schimbările legate de războiul din Ucraina ne-a făcut să revizuim statutul nostru pe care îl avem, pregatirea noastră pentru a face față la diferite provocări și în deosebi în domeniul de apărare. Cu regret domeniul de apărare a fost dat uitării, nu a fost acordată atenția necesară. Investiții în armată nu s-au făcut și la moment avem ceea ce avem. Cu regret nu putem face față la toate provocările și amenințările care sunt actuale. Cu regret statutul nostru de neutralitatea ne-a lăsat sa fim de unii singuri”, a declarat Nosatîi.

Republica Moldova este o țară neutră, iar asta se prevede în Constituție.

„Acum, există o discuţie serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianţă mai mare”, a spus Maia Sandu. „Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a adăugat președintele Republicii Moldova în recentul interviu pentru Politico.

În răspunsul său, Maia Sandu a avut grijă să nu menţioneze numele NATO, notează POLITICO. Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei, numele NATO sună ca o adevărată anatemă, iar Rusia a avertizat în privinţa unei cooperări militare sporite între Chişinău şi aliaţii occidentali. Deşi Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizaţia şi contribuie la forţa de menţinere a păcii condusă de NATO în Kosovo, explică publicaţia de la Bruxelles.

Federația Rusă și-a dorit cu tot dinadinsul ca reintegrarea regiunii din stânga Nistrului să se facă cu drept de veto asupra chestiunilor de politică externă, ceea ce ar fi dus la tranisnistrizarea Republicii Moldova. Războiul din Ucraina a schimbat piesele din puzzle, deoarece formatul de negocieri 5+2 nu mai este valabil, în condițiile în care Rusia este stat agresor. Or, Republica Moldova deocamdată nu are un plan de reintegrare a țării, deși autoritățile de la Chișinău susțin că elaborează unul. Moscova și stânga politicii de la Chișinău au speculat permanent cu statul de neutralitate al Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nosatii #neutralitate #armata #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.