Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.