Latifundiarii Moldovei cu exporturi în paradisuri fiscale îi sufocă pe micii fermieri

În Republica Moldova, o țară cu o agricultură diversificată și bogată, există o dispută în creștere între câțiva latifundiari care dețin suprafețe masive de pământ arabil și micii agricultori. Acești latifundiari, care dețin câte 40-60 de mii de hectare de teren, au devenit și exportatori agricoli, creând astfel o competiție puternică cu fermierii mai mici.

Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a dezvăluit că deținătorii de holdinguri agricole sunt în exclusivitate persoane juridice din Republica Moldova. Aceștia desfășoară exporturi agricole prin intermediul zonelor off-shore, cu destinații precum Elveția. Ministrul a explicat că, din punct de vedere legal, aceste acțiuni sunt conforme cu legislația internațională și cea a Republicii Moldova.

În timp ce micii agricultori se confruntă cu provocări legate de competiția cu aceste holdinguri agricole masive, ministrul Bolea a subliniat că statul nu oferă asistență specială proprietarilor de terenuri extinse. Aceștia sunt lăsați să-și desfășoare activitățile în conformitate cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește soluțiile, ministrul Bolea a susținut că micilor producători li se recomandă să se unească în cooperative pentru a face față competiției cu marile holdinguri agricole. Această abordare ar putea oferi micilor agricultori o mai mare forță și resurse colective pentru a se dezvolta și a face față cerințelor pieței agricole în schimbare.

În topul latifundiarilor din Republica Moldova este milionarul Vaja Jhashi. Acesta este cel mai mare arendaș de terenuri prin intermediul grupului de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă a offshore-ului cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. Acesta are în arendă 60 de mii de hectare, ceea ce e echivalent cu 41% din suprafața terenurilor arendate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#latifundiari #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.