Lecția (im)perfectă a Moldovei! Cum luptă micul David cu un Goliat energetic rus. Spînu: Vom ataca Gazprom în judecată

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat, într-un interviu pentru DW, că Chișinăul va da în judecată Gazprom-ul rus pentru neîndeplinirea contractului semnat cu Moldovagaz.

„Criza energetică prin care trece acum Moldova este generată de Gazprom-Kremlin. Și vreau să fiu auzit când spun asta. Dacă acest concern și-ar fi îndeplinit obligațiile contractuale în raport cu Republica Moldova, criza energetică nu ar fi fost, iar toată lumea ar fi asigurată cu gaze și energie”, a spus Spînu.

Vicepremierul acuză Gazprom de faptul că Republica Moldova cumpără astăzi gaz și energie electrică de pe piață.

„Faptul că suntem obligați să cumpărăm gaz și energie electrică de pe piață este vina Gazprom, iar avocații noștri lucrează deja la detalii pentru a da în judecată concernul rus pentru neîndeplinirea contractului. Și vom mai cere daune. A trebuit să redistribuim banii din alte domenii, să luăm împrumuturi pentru a face față crizei energetice”, a adăugat el.

Spînu a amintit că Moldovagaz a semnat un contract cu Gazprom, iar acesta nu a cerut să-l rezilieze sau să schimbe condițiile pentru a reduce volumul livrărilor de gaze: „Pur și simplu își ignoră obligațiile. Și vor plăti pentru asta”.

La începutul lunii octombrie Gazprom a redus livrările de gaz pentru Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi. În rezultat Centrala de la Cuciurgan a suspendat exportul de curent electric către malul drept, iar Chișinăul a fost nevoit să cumpere energie electrică de pe piață la prețuri ce ajungeau la 230 euro per MW. Ulterior, la 1 decembrie Chișinăul a decis să cedeze Tiraspolului întreaga cantitate de gaz de 5,7 mil. metri cubi în schimbul curentului electric la un preț de 73 USD/MW, iar necesitățile proprii de gaz să și le asigure din rezerva strategică de 240 mil. metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.