Qatargate: Primele propuneri de reformă după scandalul de corupție ce a zguduit Parlamentul European

Grupurile din PE s-au întâlnit luni, 12 decembrie, la Strasbourg pentru a discuta despre scandalul de corupție care zguduie legislativul european.

Primele propuneri de reformă au fost formulate de europarlamentara liberală franceză Irène Tolleret: închiderea unei lacune din registrul lobby-ului care le permite europarlamentarilor să nu-și declare contactele cu țări străine, respectiv, adoptarea la nivelul UE a unei legi franceze care stipulează că orice funcționar ales care află despre o infracțiune e obligat s-o raporteze parchetului, în caz contrar fiind considerat automat complice. În plus, Tolleret a afirmat că interferența Qatarului nici măcar nu e cea mai rea – „a Rusiei e cea mai gravă”.

Democraţia europeană este atacată, a susţinut luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a declarat ”revoltată şi întristată” în legătură cu scandalul de corupţie în care o eurodeputată greacă a fost arestată de autorităţile belgiene.
”Parlamentul European, dragi colegi, este atacat. Democraţia europeană este atacată. Nimic nu îi opreşte pe inamicii democraţiei, pentru care însăşi existenţa acestui parlament este o ameninţare”, a declarat Metsola în deschiderea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Ea a anunţat că va fi lansată o ”anchetă internă pentru a examina toate faptele legate de Parlamentul European” şi a promis că ”nu va exista nicio impunitate, nimic nu va fi băgat sub preş”, declarându-se convinsă că legislativul european va ieşi mai puternic din această criză.

”Aceşti actori răufăcători, legaţi de ţări terţe autocratice, se pare că au utilizat ONG-uri, sindicate, indivizi, asistenţi şi deputaţi europeni ca arme în scopul supunerii procesului nostru. Planurile lor malefice au eşuat”, a afirmat Roberta Metsola.

”Serviciile noastre, de care sunt incredibil de mândră, lucrează cu autorităţile judiciare şi poliţieneşti naţionale abilitate pentru a dezmembra această presupusă reţea infracţională”, a spus ea.

În acest context, preşedinta PE a anunţat o serie de măsuri. ”Vom lansa un proces de reformă pentru a vedea cine are acces la sediile noastre, cum sunt finanţate aceste organizaţii, ONG-uri şi persoane, ce legături întreţin ele cu ţări terţe, vom cere mai multă transparenţă cu privire la reuniunile cu actori străini”, a promis Roberta Metsola.

Pe de altă parte, preşedinta PE doreşte o mai bună protecţie a avertizorilor de integritate. ”Îi vom proteja pe cei care ne ajută să denunţăm infracţionalitatea şi eu mă voi implica în examinarea sistemelor noastre de denunţ pentru a vedea cum pot fi consolidate ele”, a subliniat ea.

Suspiciunile de corupţie au fost dezvăluite vineri de Parchetul belgian, care a anunţat că un stat din Golf, care potrivit presei belgiene ar fi Qatar, a încercat să influenţeze deciziile economice şi politice ale Parlamentului European.

Judecătorul belgian care investighează cazul a inculpat-o duminică pe eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, vicepreşedintă a Parlamentului European, pentru corupţie, spălare de bani şi participare la un grup infracţional organizat, ea fiind în prezent arestată.

Conform presei belgiene au fost inculpaţi şi reţinuţi pentru aceleaşi delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro.

Au mai fost inculpate alte două persoane, dar fără a fi reţinute, respectiv tatăl Evei Kaili şi secretarul general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Luca Visentini. De asemenea, a fost percheziţionată locuinţa eurodeputatului socialist belgian Marc Tarabella, în timp ce în acelaşi dosar în Italia au fost arestate fiica şi soţia lui Panzeri.

În acest dosar, luni după-amiază au avut loc noi percheziţii, inclusiv una la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, potrivit Parchetului belgian. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, perchezişţia a fost efectuată de judecătorul de instrucţie Michel Claise, însoţit de o echipă de anchetatori ai poliţiei judiciare federale belgiene

#eva #coruptie #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.