Leul stă tolănit în fața euro și a dolarului! Armașu: Nu putem să mergem contra trendului și să-l depreciem

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a explicat astăzi intervențiile recente ale băncii centrale în piața valutară, subliniind necesitatea unei abordări echilibrate pentru a contracara dezechilibrele create de o cerere scăzută de valută.

Într-o declarație susținută la sediul BNM, Armașu a subliniat că, în ciuda încasărilor semnificative din exporturi și remanențe, slabul consum intern a generat o cerere redusă pentru importuri, determinând o cerere mai mică de valută pe piața internă. Această discrepanță dintre oferta și cererea de valută a condus la un dezechilibru crescut al ofertei de valută în comparație cu cererea.

„BNM a fost nevoită să intervină și să cumpere excesul de valută pentru a evita o depreciere bruscă a leului. Ca rezultat, rezervele valutare ale țării au crescut, reflectând eforturile noastre de a menține stabilitatea pieței valutare”, a explicat Armașu.

Guvernatorul a subliniat că, în prezent, nu este fezabil să meargă împotriva trendului și să se permită deprecierea leului. În schimb, a argumentat că singura modalitate de a rezolva această situație este stimularea consumului intern, ceea ce ar duce la o majorare a importurilor și, implicit, la o cerere mai mare de valută.

„Prin revigorarea consumului intern, vom reuși să reechilibrăm piața valutară, deoarece o cerere mai mare pentru importuri va compensa excesul actual de valută. Este important să abordăm această problemă printr-o strategie de resuscitare internă a consumului, având în vedere implicațiile pozitive pe termen lung pentru economie”, a adăugat Armașu.

Leul moldovenesc s-a apreciat, într-o lună, cu 1% față de moneda euro, la 19,13 cursul stabilit pentru astăzi, 14 noiembrie de către BNM. Moneda națională s-a apreciat față de dolarul american cu 1,8%, la 17,90.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.