Libertate și cenzură!

Avem telefoane performante, acces la informație, internet, televizoare, mașini, rafturi pline de produse și posibilitate de a călători în toată lumea.

Cică suntem liberi. Dar, parcă nu știm încă să trăim în democrație.

Dincolo de aparențele în care trăim în prezent, suntem foarte cenzurați, limitați în libertatea de exprimare. Și nu de Stat, de societate, adică ne cenzurăm unii pe alții.

“Să ne cenzurăm şi-n noi înşine, nici cu noi înşine să nu-ndrăznim să fim noi?”, spunea Ileana Vulpescu, în Arta Conversației. ⠀

Sunt funcționar public cu statut special, am în jurul meu oameni din diferite domenii și inclusiv angajații Statului. În procesele din care facem parte tot mai des observ impactul negativ al refuzului de a spune lucrurilor pe nume, generat de frica “judecății de apoi”. ⠀

Cred că ați avut situații în care era necesar să interveniți cu o remarcă, un punct de vedere într-o ședință sau eveniment, sau ați vrut să faceți o postare pe rețele despre un subiect actual, o problemă socială sau altceva, dar ați zis: “NU, mai bine tac”. ⠀

Am trăit nu o singură dată astfel de momente. Ne este frică pentru că oamenii încă nu știu să se asculte și să-și respecte opinia. Sunt gata să te ia în furci pentru că ai îndrăznit să le contrazici punctul de vedere, să comunici cu voce despre o realitate, să fii direct și să fii tu, fără a te ascunde de propria ta personalitate. ⠀

Suntem plini de stereotipuri și prejudecăți, care ne încurcă în cunoașterea și acceptarea celor din jur. ⠀

Oare cenzura are ceva cu democrația și libertatea de a vorbi?!

Putem avea interdicție de a intra într-o țară, dar nicidecum interdicție în a gândi. ⠀

Se consideră îndrăzneală părerea expusă cu voce sau în scris. Voi când ați avut ultima dată curaj?!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La Ministerul Economiei au avut loc consultări publice, pentru preluarea portofoliului turismului de către autoritate. Discuțiile s-au desfășurat cu reprezentanții asociațiilor de turism și cei ai Oficiului Național al Turismului și Consiliului Economic, ședința fiind prezidată de Eugeniu Osmochescu.

În cadrul reuniunii au fost prezentate principalele direcții de activitate, proiectele aflate în desfășurare și obiectivele strategice pentru dezvoltarea și promovarea turismului în țară.

„Un accent deosebit a fost pus pe cei doi piloni incluși în Planul Național de Creștere: majorarea cu cel puțin 30% a numărului de turiști și implementarea, până în anul 2029, a cel puțin șase programe de consolidare a capacităților pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul turistic. Aceste programe vor oferi sprijin tehnic și financiar pentru adoptarea practicilor sustenabile, transformarea digitală, gestionarea eficientă a afacerilor și promovarea incluziunii sociale.

Mai mult, au fost abordate subiecte legate de valorificarea potențialului turistic al regiunilor, atragerea investițiilor, digitalizarea serviciilor și consolidarea colaborării dintre autoritățile publice și mediul de afaceri. Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea traseelor turistice transfrontaliere și transformarea Republicii Moldova într-un hub regional atractiv pentru vizitatori”, transmite Eugeniu Osmochescu.

Oficialul precizează că, în opinia sa, domeniul are un potențial semnificativ de dezvoltare, iar eforturile comune ale autorităților și reprezentanților ramurii pot contribui la transformarea acestuia într-un „motor important al economiei naționale”.

Bani.md

Toate știrile

Libertate și cenzură!

Consultări publice la Ministerul Economiei, pentru preluarea portofoliului turismului. Osmochescu anunță ce s-a vorbit