Libertatea economică a Moldovei, amenințată de reglementarea pieței muncii. Hondurasul ne suflă în ceafă

Hong Kong rămâne cea mai liberă economie din întreaga lume. Însă nesiguranța drepturilor de proprietate anul 2020 și 2021 va slăbi statul de drept. În topul statelor cu cele mai libere economii care au precedat Hong Kong-ul sunt Singapore, Noua Zeelandă, Elveția, Georgia, Statele Unite, Irlanda, Lituania, Australia și Danemarca, potrivit clasamentului realizat de Fraser Institute.

Printre statele mari cu cele mai libere economii se numără Canada (locul 14), Japonia (locul 18), Germania (locul 22), Italia (locul 47) și Franța (locul 53). Un scor modest a înregistrat Mexic (locul 75), Rusia (locul 100), India (locul 108), Brazilia (locul 109) și China (locul 116).

Economiile cu un scor foarte mic al libertății sunt: Republica Central Africană, Republica Congo, Siria, Zimbabwe, Algeria, Libia, Sudan și Venezuela

Republica Moldova s-a clasat pe locul 66 din cele 165 de state incluse în clasament. Cel mai bun punctaj, țara noastră, l-a înregistrat la reglementarea pieței de creditare – 9,7 puncte și s-a poziționat pe locul 19. Iar cel mai prost punctaj l-a înregistrat la dreptul la proprietate – 5,7 puncte (Locul 63) și reglementarea pieței muncii – 5,6 puncte (locul 118). La libertatea comerțului extern, țara noastră s-a poziționat pe locul 77, cu un punctaj de 7,6. Un punctaj mic a înregistrat și la reglementarea mediului de afaceri și libertatea deținerii conturilor bancare în valută.

În topul libertății economice, Republica Moldova este devansată de Rwanda Bahrain și Brunei, dar este precedată de Emiratele Arabe, Trinidad and Tobago și Honduras.

#libertate #clasament #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.