Libertatea economică a Moldovei, amenințată de reglementarea pieței muncii. Hondurasul ne suflă în ceafă

Hong Kong rămâne cea mai liberă economie din întreaga lume. Însă nesiguranța drepturilor de proprietate anul 2020 și 2021 va slăbi statul de drept. În topul statelor cu cele mai libere economii care au precedat Hong Kong-ul sunt Singapore, Noua Zeelandă, Elveția, Georgia, Statele Unite, Irlanda, Lituania, Australia și Danemarca, potrivit clasamentului realizat de Fraser Institute.

Printre statele mari cu cele mai libere economii se numără Canada (locul 14), Japonia (locul 18), Germania (locul 22), Italia (locul 47) și Franța (locul 53). Un scor modest a înregistrat Mexic (locul 75), Rusia (locul 100), India (locul 108), Brazilia (locul 109) și China (locul 116).

Economiile cu un scor foarte mic al libertății sunt: Republica Central Africană, Republica Congo, Siria, Zimbabwe, Algeria, Libia, Sudan și Venezuela

Republica Moldova s-a clasat pe locul 66 din cele 165 de state incluse în clasament. Cel mai bun punctaj, țara noastră, l-a înregistrat la reglementarea pieței de creditare – 9,7 puncte și s-a poziționat pe locul 19. Iar cel mai prost punctaj l-a înregistrat la dreptul la proprietate – 5,7 puncte (Locul 63) și reglementarea pieței muncii – 5,6 puncte (locul 118). La libertatea comerțului extern, țara noastră s-a poziționat pe locul 77, cu un punctaj de 7,6. Un punctaj mic a înregistrat și la reglementarea mediului de afaceri și libertatea deținerii conturilor bancare în valută.

În topul libertății economice, Republica Moldova este devansată de Rwanda Bahrain și Brunei, dar este precedată de Emiratele Arabe, Trinidad and Tobago și Honduras.

#libertate #clasament #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 8 septembrie, 21 din cei 23 de concurenți electorali au deschis conturi de campanie, iar 19 dintre aceștia au depus rapoarte financiare, arată datele prezentate de Asociația Promo-LEX.

Conform rapoartelor, veniturile declarate însumează circa 28,4 milioane de lei, provenite în special din donații ale persoanelor fizice (47%) și transferuri din conturile curente ale partidelor (37%). Cele mai mari sume au fost raportate de PAS, Blocul Electoral Alternativa, BE Patriotic și Partidul Nostru, formațiuni care cumulează 78% din totalul veniturilor.

Cheltuielile declarate depășesc 21,5 milioane de lei, majoritatea fiind direcționate spre materiale promoționale (51%) și publicitate (35%).

Monitorizarea civică realizată de Promo-LEX a identificat însă discrepanțe între rapoartele oficiale și cheltuielile reale, estimând sume neraportate de peste 1,3 milioane de lei la 14 concurenți. Printre cei vizați se numără CUB, Mișcarea Respect Moldova (MRM) și BE Patriotic.

Promo-LEX atrage atenția că astfel de abateri pot afecta transparența și corectitudinea procesului electoral, subliniind necesitatea unui control mai riguros al finanțării campaniilor.