Libertatea economică a Moldovei, amenințată de reglementarea pieței muncii. Hondurasul ne suflă în ceafă

Hong Kong rămâne cea mai liberă economie din întreaga lume. Însă nesiguranța drepturilor de proprietate anul 2020 și 2021 va slăbi statul de drept. În topul statelor cu cele mai libere economii care au precedat Hong Kong-ul sunt Singapore, Noua Zeelandă, Elveția, Georgia, Statele Unite, Irlanda, Lituania, Australia și Danemarca, potrivit clasamentului realizat de Fraser Institute.

Printre statele mari cu cele mai libere economii se numără Canada (locul 14), Japonia (locul 18), Germania (locul 22), Italia (locul 47) și Franța (locul 53). Un scor modest a înregistrat Mexic (locul 75), Rusia (locul 100), India (locul 108), Brazilia (locul 109) și China (locul 116).

Economiile cu un scor foarte mic al libertății sunt: Republica Central Africană, Republica Congo, Siria, Zimbabwe, Algeria, Libia, Sudan și Venezuela

Republica Moldova s-a clasat pe locul 66 din cele 165 de state incluse în clasament. Cel mai bun punctaj, țara noastră, l-a înregistrat la reglementarea pieței de creditare – 9,7 puncte și s-a poziționat pe locul 19. Iar cel mai prost punctaj l-a înregistrat la dreptul la proprietate – 5,7 puncte (Locul 63) și reglementarea pieței muncii – 5,6 puncte (locul 118). La libertatea comerțului extern, țara noastră s-a poziționat pe locul 77, cu un punctaj de 7,6. Un punctaj mic a înregistrat și la reglementarea mediului de afaceri și libertatea deținerii conturilor bancare în valută.

În topul libertății economice, Republica Moldova este devansată de Rwanda Bahrain și Brunei, dar este precedată de Emiratele Arabe, Trinidad and Tobago și Honduras.

#libertate #clasament #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.