LinkedIn, acționat în judecată de către TREI moldoveni. Cer despăgubiri în valoare de un milion de euro!

Trei titulari ai dreptului de autor au acționat LinkedIn în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor și a drepturilor conexe de pe urma plasării lucrărilor lor pe Internet, scrie Realitatea.md.

Ei cer reclamatului despăgubiri în valoare de aproximativ un milion de euro. În august, la cererea avocaților corporației americane, materialele dosarului au fost transmise Curții Constituționale (CC). Decizia acestei instanțe poate influența în mod semnificativ rezultatul procesului.

LinkedIn este cea mai mare rețea de contacte de afaceri din lume, care și-a început activitatea în 2002. Din 2016, aceasta se află în proprietatea Microsoft și astăzi are peste 774 de milioane de membri în peste 200 de țări. Deținătorii drepturilor de autor din Moldova susțin că operele (cărțile) lor au fost postate ilegal pe una dintre platformele care au aparținut acestei corporații pînă în februarie 2021. Ea a oferit servicii gratuite de hosting, relatează Noi.md.

Reclamanții sunt Eugeniu Turuta, Martin Cristian Turuta și Radu Turuta. Cererea de chemare în judecată a LinkedIn a fost înaintată la Judecătoria Chișinău în august 2019, fiind admisă de judecătoarea Natalia Lupașcu. După cum s-a raportat, Eugeniu Turuta a contactat LinkedIn Corporation cu o notificare privind plasarea neautorizată a informațiilor din cărțile sale pe o resursă care îi aparține. Compania a eliminat conținutul ilegal, ignorînd cererea de despăgubire. Ei cer pîrătului să recunoască încălcările, să recupereze veniturile ratate în sumă de 939 mii euro, precum și compensații în valoare de 80 mii lei. Reclamanții au calculat suma despăgubirilor reieșind din obligațiile legale de a despăgubi partea vătămată, inclusiv veniturile ratate, de a percepe veniturile obținute ilegal și de a plăti compensații în valoare de la 500 lei la 500 mii lei pentru fiecare drept încălcat. În plus, reclamanții au dorit ca pîrîtul să publice hotărîrea în limba engleză pe site-ul său.

La sfîrșitul lunii iulie 2021, LinkedIn Corporation, prin avocații săi, a solicitat instanței de la Chișinău transferarea materialelor dosarului Curții Constituționale pentru soluționarea unui caz excepțional de neconstituționalitate. În august, judecătoarea Natalia Lupașcu a acceptat cererea. LinkedIn solicită verificarea unui șir de prevederi ale art. 66 din Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe. Este vorba despre unele cazuri în care o companie care furnizează servicii de hosting sau transmisie de date (Internet / intranet), inclusiv furnizorii de servicii Internet, este considerată complice dacă contribuie direct la încălcarea drepturilor. Reclamantul atrage atenția Curții Constituționale asupra normei privind atragerea la răspundere, în cazul existenței unei posibilități tehnice de a bloca, restricționa accesul și a distruge obiectele publicate sau utilizate cu încălcarea drepturilor de autor.

Reprezentanții LinkedIn susțin că formularea acestui articol permite interpretări contrare prevederilor Constituției. Potrivit acestora, din legea moldovenească rezultă că persoanele care furnizează servicii de hosting și transmisie de date pot fi atrase la răspundere, fiind nevinovate, pentru acțiunile altei entități, chiar și în absența unei relații cauzale între acțiunile persoanei care furnizează serviciile de hosting și daunele cauzate.

#autor #drepturi #Linkedin #judecata #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi