Licitația de la aeroport: Telenovelă cu un singur actor și cu final cunoscut încă din primul episod

Condițiile neobișnuite impuse în caietul de sarcini pentru licitația privind darea în arendă a spațiilor comerciale din Aeroportul Internațional Chișinău nu au analogie în lume și sunt total lipsite de orice argumentare economică. Singura logică a acestora este pregătirea căii pentru oferirea unui bun al statului, care aduce profit, unei companii prestabilite în urma unui acord secret, prin organizarea unui concurs trucat. Este singura concluzie care se desprinde în urma analizei licitațiilor similare, organizate de diferite aeroporturi din Uniunea Europeană într-o perioadă proximă. În același timp, în cazul capitalei Republicii Moldova, perioada rezervată analizei ofertei și pregătirii documentelor necesare pentru participare la licitație este cea mai scurtă, fapt ce, de asemenea, viciază puternic procedura și descurajează participarea mai multor companii.

Analiza licitațiilor similare din alte țări europene, precum România și Lituania, evidențiază diferențe semnificative în abordare. În timp ce aeroporturile din aceste țări adoptă condiții mai permisive și o mai mare transparență în procesul de licitație, Chișinăul se remarcă prin cerințe exagerate și o perioadă scurtă de desfășurare a licitației, descurajând astfel participarea mai multor companii și alimentând suspiciuni privind un posibil favoritism.

În urma unei analize a site-urilor mai multor aeroporturi din România și alte țări europene și am constatat pe șase dintre ele anunțuri despre desfășurarea, în această perioadă, a licitațiilor pentru darea în arendă a spațiilor comerciale. Este vorba de București, Iași, Cluj, Vilnius, Kaunas și Palanga din Lituania.

Primul lucru care diferă vizibil în abordarea acestor aeroporturi față de cel de la Chișinău este caracterul mult mai îngăduitor al condițiilor stabilite în caietul de sarcini. De exemplu, pentru cei care doresc să desfășoare activități comerciale la Otopeni cerința este de experiență în cel puțin un aeroport și șase magazine în ultimii șase ani. La concursul din Vilnius, licitația stabilește drept condiție minimă de șase magazine în ultimii trei ani și cel puțin 100 de mii de cumpărători în anul 2023. La Iași, participanților li se cere doar trei ani de experiență în domeniu, iar la Cluj – dovada operării în cel puțin trei puncte de vânzare pentru activitatea propusă, dintre care cel puțin unul într-un aeroport internațional cu trei milioane de călători în unul dintre anii 2017-2022. Față de Chișinău, este o diferență uriașă, ținând cont de faptul că în capitala celei mai sărace țări europene pretendenților li se cer tocmai șapte ani de experiență în domeniu în cel puțin 10 aeroporturi din Uniunea Europeană, cinci ani de operare în trei magazine și o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro în unul din ultimii trei ani.

A doua diferență importantă între condițiile stabilite de Chișinău și celelalte aeroporturi este formula tehnică a ofertei. În timp ce aeroporturile din România și Lituania au împărțit spațiile comerciale în loturi separate – duty-free și food and beverage -, la noi totul este oferit într-un lot unic. Mai mult, administrația de la Otopeni a împărțit în două loturi spațiile pentru alimentație și băuturi, ceea ce permite atragerea unui număr de participanți cât mai mare și, respectiv, crește considerabil concurența, permite alegerea unei oferte cât mai rentabile. La Chișinău, deși lotul este cel mai mare și îl depășește chiar și pe cel de la București, plata este cea mai mică. Ținând cont și de condițiile nemaivăzute, este clar că oferta va fi extrem de săracă, iar asta înseamnă că statul va pierde posibilitatea de a obține un preț mai bun și, nu este exclus, chiar nu va avea de ales.

Al treilea factor care diferențiază considerabil Chișinăul de celelalte Orașe este perioada extrem de scurtă pentru licitație. De exemplu, autoritățile lituaniene, pentru care transparența nu este o noțiune sterilă, au stabilit pentru licitarea a 613 metri pătrați un termen de tocmai jumătate de an. Asta permite o analiză minuțioasă a pieței, pregătirea tuturor actelor și elaborarea unui plan de afaceri bine structurat. În celelalte cazuri, la Vilnus și Kaunas companiile au la dispoziție nu mai puțin de trei luni. Și la București, participanților la licitație li se oferă o perioadă de 110 zile sau mai mult de trei luni, iar la Cluj – 34 de zile. Numai la Chișinău doritorilor de a participa la licitație li se oferă mai puțin de o lună. Asta reduce categoric posibilitatea marilor companii de a-și modifica planurile de afaceri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Primul concurs de la aeroport a fost anulat, întrucât au participat doar două companii – Lagardere Travel Retail și LeBridge. Ulterior a fost anunțat un nou concurs. Perioada de depunere a ofertelor este 11-25 martie. În 26-28 martie va avea loc examinare a dosarelor, iar licitația propriu-zisă este planificată pentru 29 martie.

Recent, în spațiul public, a apărut o scrisoare a Consiliul Concurenței trimisă conducerii aeroportului în care instituția își exprimă nedumerirea față de prevederile stipulate în caietul de sarcini, pe care le consideră „inexplicabile și dubioase”. Documentul a fost făcut public de bloggerul Eugen Luchianiuc și datează din 2 februarie. Deocamdată, nu se cunoaște care este soarta demersului.

#concurenta #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.