Licitația scandaloasă pentru magazinele lui Șor de la aeroport! În ecuație intră și Maia Sandu

În urma unor dezvăluiri surprinzătoare, au ieșit la iveală informații cruciale despre promovarea companiei franceze în cadrul licitației pentru Aeroportul din Chișinău. Reprezentantul Lagardere, Baptiste Duguit, vicepreședinte pentru Dezvoltare, a făcut declarații tulburătoare, dezvăluind detalii despre întâlniri cruciale și influențe politice.

Potrivit lui Duguit, președinta Maia Sandu ar fi jucat un rol semnificativ în încurajarea investițiilor în Aeroportul din Chișinău. Acesta a afirmat că au fost „seduși” de către șefa statului în timpul unei discuții care a avut loc în Franța. Această declarație aduce în prim plan întrebări privind transparența și corectitudinea procesului de licitație.

Mai mult, reprezentanții companiei franceze s-au întâlnit cu mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv cu ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, și directorii de la APP și AIC. Cu toate acestea, în mod surprinzător, nu s-au întâlnit niciodată cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Această omisiune ridică semne de întrebare cu privire la dinamica și transparența dialogului dintre compania franceză și autoritățile moldovene.

În contextul acestor dezvăluiri, autoritățile și organizațiile relevante sunt chemate să investigheze mai departe aceste afirmații și să asigure că procesul de licitație este corect și transparent, fără influențe politice sau preferințe nejustificate.

Într-o reacție, consilierul Maiei Sandu, Adrian Băluțel susține că: „Președinta Maia Sandu nu a avut niciodată nicio întâlnire individuală cu compania franceză Lagardere. Totodată, președinta participă la multe forumuri internaționale de business, inclusiv în Franța, unde participă zeci de investitori și unde Maia Sandu promovează Moldova ca spațiu sigur pentru investiții de calitate care să contribuie la dezvoltarea economiei Republicii Moldova, deschiderea a noi locuri de muncă și creșterea bunăstarii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardere #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.