Licitația scandaloasă pentru magazinele lui Șor de la aeroport! În ecuație intră și Maia Sandu

În urma unor dezvăluiri surprinzătoare, au ieșit la iveală informații cruciale despre promovarea companiei franceze în cadrul licitației pentru Aeroportul din Chișinău. Reprezentantul Lagardere, Baptiste Duguit, vicepreședinte pentru Dezvoltare, a făcut declarații tulburătoare, dezvăluind detalii despre întâlniri cruciale și influențe politice.

Potrivit lui Duguit, președinta Maia Sandu ar fi jucat un rol semnificativ în încurajarea investițiilor în Aeroportul din Chișinău. Acesta a afirmat că au fost „seduși” de către șefa statului în timpul unei discuții care a avut loc în Franța. Această declarație aduce în prim plan întrebări privind transparența și corectitudinea procesului de licitație.

Mai mult, reprezentanții companiei franceze s-au întâlnit cu mai mulți oficiali moldoveni, inclusiv cu ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, și directorii de la APP și AIC. Cu toate acestea, în mod surprinzător, nu s-au întâlnit niciodată cu ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. Această omisiune ridică semne de întrebare cu privire la dinamica și transparența dialogului dintre compania franceză și autoritățile moldovene.

În contextul acestor dezvăluiri, autoritățile și organizațiile relevante sunt chemate să investigheze mai departe aceste afirmații și să asigure că procesul de licitație este corect și transparent, fără influențe politice sau preferințe nejustificate.

Într-o reacție, consilierul Maiei Sandu, Adrian Băluțel susține că: „Președinta Maia Sandu nu a avut niciodată nicio întâlnire individuală cu compania franceză Lagardere. Totodată, președinta participă la multe forumuri internaționale de business, inclusiv în Franța, unde participă zeci de investitori și unde Maia Sandu promovează Moldova ca spațiu sigur pentru investiții de calitate care să contribuie la dezvoltarea economiei Republicii Moldova, deschiderea a noi locuri de muncă și creșterea bunăstarii”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardere #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.