Licitație fără rivali: Lagardère, singurul jucător în cursa pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău

Astăzi, 9 septembrie, la ora 12:00, s-a încheiat licitația pentru adjudecarea spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău. „La concurs s-a înscris o singură companie”, informație confrimată de PR Managerul aeroportului, Natalia Cojocaru – Lagardère, care luptă de mai bine de jumătate de an fără concurență pentru aceste spații.

Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat de două ori. Prima licitație a fost anunțată la data de 18 ianuarie, în condițiile în care în concurs s-au înscris doar două companii: Lagardère și LeBridge. La începutul lunii martie, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie una dintre cele două companii a anunțat că s-a răzgândit și nu va mai participa la licitația repetată. APP a decis să modifice condițiile de participare, pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

Pe 29 martie, administrația Aeroportului Chișinău anunța lansarea celei de-a treia licitații, iar pe 21 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative care extindeau termenul de arendă a spațiilor comerciale, adoptate la inițiativa deputatului Radu Marian. Legea a fost reexaminată și revotată în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardere #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului de stat pentru asigurarea înregistrării de stat a proprietății în toate blocurile locative care întrunesc condițiile unui condominiu, pentru perioada 2026–2028. Documentul a fost pregătit în comun cu Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru și I.P. Cadastrul Bunurilor Imobile.

Potrivit notei informative, programul are drept scop soluționarea uneia dintre cele mai vechi probleme ale fondului locativ din Republica Moldova: lipsa înregistrării clare a dreptului de proprietate asupra părților comune și a terenurilor aferente blocurilor locative privatizate încă din anii ’90. Deși apartamentele au fost privatizate, proprietatea asupra spațiilor comune și a terenurilor a rămas neclară, iar în multe cazuri statul sau autoritățile locale figurează încă drept proprietari ai clădirilor.

Conform datelor deținute de I.P. „Cadastrul Bunurilor Imobile”, în Registrul bunurilor imobile sunt în prezent circa 12.580 de blocuri locative în care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt înscrise ca proprietari ai clădirii. Programul prevede analizarea documentației cadastrale din arhivă și înregistrarea acestor blocuri sub formă de condominiu sau, după caz, condominiu incomplet.

Autorii documentului subliniază că actualul sistem de administrare a fondului locativ este ineficient, iar proprietarii de apartamente nu își asumă responsabilitatea reală pentru întreținerea clădirilor și a spațiilor comune. În același timp, bugetele locale sunt nevoite să suporte cheltuieli pentru blocuri în care statul mai deține sub 2% din fondul locativ, intervențiile fiind descrise drept sporadice și ineficiente.

Implementarea programului ar urma să creeze un cadru clar de proprietate, să stimuleze administrarea eficientă a condominiilor și să faciliteze accesul la finanțare pentru reparații capitale, eficiență energetică și modernizare. Documentul menționează explicit că experiențe similare din state membre ale Uniunii Europene, precum Slovacia și Cehia, arată că înregistrarea clară a condominiilor crește implicarea proprietarilor în gestionarea clădirilor.

Impactul financiar estimat al programului se ridică la 15,85 milioane lei, sumă calculată pentru toate cele 12.580 de blocuri locative din țară. Din această sumă: 12,58 milioane lei sunt destinate examinării documentației cadastrale și întocmirii actelor de constatare, 3,27 milioane lei sunt alocate pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile.
Cheltuielile vor fi eșalonate pe trei ani: aproximativ 1 milion lei în 2026, 6,7 milioane lei în 2027 și 8,1 milioane lei în 2028, finanțarea urmând să fie asigurată din bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, aplicarea programului va avea și un impact fiscal pozitiv, întrucât va permite impozitarea corectă a bunurilor imobile, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare autorităților locale.