Licitații aranjate și milioane sifonate! Dragalin rupe tăcerea în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta

În cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a explicat circumstanțele care au stat la baza deschiderii unui dosar penal privind construcția drumului Leova-Bumbăta. Un proiect care a constat în realizarea a aproximativ 4 kilometri de drum.

Conform declarațiilor Veronicăi Dragalin, dosarul a fost inițiat pe baza unor suspiciuni de abuz de putere, adică situații în care funcționarii publici ar fi încălcat prevederi legale, cauzând prejudicii bugetului de stat.

„În procesul de realizare a proiectului au fost două etape principale. Este vorba de proiectare cu desemnarea unei companii care să estimeze costurile și să creeze un plan tehnic pentru construcție și executarea lucărilor – selectarea unei companii pentru construirea efectivă a drumului. În ambele cazuri, procedurile de achiziții publice au ridicat suspiciuni, suficiente pentru a declanșa o investigație”, a explicat Dragalin.

Potrivit ei, compania de construcție a început lucrările în iunie 2022, însă contractul oficial a fost semnat abia în septembrie 2022, indicând o posibilă neregularitate legată de atribuirea licitației.

„În ceea ce privește compania de proiectare, solicitările de oferte au fost trimise către patru companii. Totuși, invitația pentru una dintre ele a fost transmisă înaintea celorlalte, iar răspunsul a venit rapid, contractul fiind semnat înainte ca alte companii să poată depune ofertele. Această firmă a încasat aproximativ 2 milioane de lei, ulterior transferând bani unei companii legate de soția actualului șef al Agenției de Stat a Drumurilor (ASD)”, a punctat Dragalin.

Dragalin a subliniat că deschiderea unui dosar penal nu reprezintă o concluzie privind existența unor ilegalități, ci doar un pas necesar pentru a investiga suspiciunile apărute.

„Când sunt așa de multe circumstanțe care ridică întrebări, avem suspiciuni. Asta nu înseamnă că deodată știm că aici sunt comise ilegalități,” a declarat aceasta.

În prezent, în dosar există două persoane cu statut de bănuit. Este vorba de șeful Administrației de Stat a Drumurilor, Sergiu Behjan și un administrator al unei companii private. Or, prejudiciul estimat urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Costurile totale se ridică la 260 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dragalin #drum #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație