Licoarea lui Bachus. Reducere dramatică a exporturilor în trei decenii

Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în analiza sa săptămânală.

Recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată.

Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin.

Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.

Vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești.

În 2005 Republica Moldova deținea la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18.

#piata #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 10 mii de persoane au semnat o petiție publică, lansată de Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ), prin care este solicitată organizarea unor audieri publice privind înghețarea valorii de referință în bugetul de stat pentru anul 2026 la nivelul de 2500 de lei. Demersul a fost făcut public pe 19 decembrie 2025.

În urma ședinței naționale a liderilor sindicali, Federația a transmis scrisori oficiale către președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și premierul Alexandru Munteanu, cerând implicarea autorităților în examinarea impactului deciziei bugetare asupra sistemului educațional și de cercetare.

Potrivit FSEȘ, menținerea valorii de referință la nivelul actual afectează grav remunerarea, demnitatea profesională și stabilitatea personalului din educație și cercetare. În acest context, sindicatele cer ca în noua lege a salarizării să fie introdus un mecanism automat de indexare a valorii de referință, proporțional cu rata anuală a inflației.

Reprezentanții sindicatelor subliniază că o astfel de prevedere ar asigura predictibilitate și echitate salarială și ar proteja veniturile angajaților în condițiile creșterii costului vieții.

FSEȘ solicită organizarea audierilor publice cu participarea sindicatelor, mediului academic și a societății civile, pentru a discuta efectele înghețării valorii de referință înainte de adoptarea finală a bugetului de stat pentru anul 2026.

Autoritățile au anunțat că lefurile cadrelor didactice nu vor fi majorate de la 1 ianuarie 2026, creșterile salariale urmând a fi aplicate nu mai devreme de luna septembrie.