Licoarea lui Bachus. Reducere dramatică a exporturilor în trei decenii

Industria vinicolă a Republicii Moldova a trecut prin cea mai mare dramă. A înregistrat două dintre cele mai puternice lovituri. Până în prezent s-a recuperat doar jumătate din potențialul sectorului, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în analiza sa săptămânală.

Recordul de export al vinurilor, pe care l-a avut vreodată, a fost în 2005, de 280 de milioane de dolari, iar cele două drame ale sectorului au fost înregistrate ulterior, în contextul embargourilor rusești din 2006 și 2013. În urma restricțiilor pe piața rusă, impuse în 2006, exportul moldovenesc de vinuri s-a prăbușit puternic în 2006 și 2007, până la 100 de milioane de dolari. Ulterior, a început să-și revină sectorul, din contul diversificării pieței, și a ajuns la 150 de milioane de dolari în 2013. Apoi, a urmat cel de-al doilea embargou, în 2013, când exportul de vinuri a mai căzut o dată.

Expertul a mai declarat că în 2003-2004, exportul moldovenesc de vinuri în Federația Rusă era de 80%. Acum este de doar 8%. În anii 2000-2001, când contextul internațional era favorabil pentru Federația Rusă, iar populației ruse i-a crescut brusc veniturile, oamenilor le-a crescut interesul față de vin.

Economistul a mai afirmat că prăbușirea în urma primului embargou era să fie cu mult mai mare dacă nu venea în ajutor România, care în 2006 și-a crescut consumul de vinuri moldovenești de 15 ori. România până în 2006 nu importa absolut deloc vin din Republica Moldova. Volumul de export către România în 2005 era de doar 1,5 milioane de dolari. În 2006, brusc România a importat din Republica Moldova vinuri la nivel de 24 de milioane de dolari. A doua țară a fot Ucraina, care în 2006 a procurat de două ori mai multe vinuri din Republica Moldova, decât o făcea tradițional. Dacă în 2005 Ucraina procura vinuri moldovenești de 14,8 milioane de dolari, în 2006 a fost de 31 de milioane de dolari.

Vinul, care este o emblemă a Republicii Moldova, din păcate și-a pierdut din importanța pe care a avut-o cândva în economia națională. În perioada 2001-2005, vinurile au reprezentat 26% din toate exporturile moldovenești.

În 2005 Republica Moldova deținea la nivel global o cotă de 1,28% din piața vinurilor și era pe locul 12. În 2019, cota Republicii Moldova a scăzut la 0,37% și am ajuns pe locul 18.

#piata #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Magnatul Vaja Jhashi, cunoscut drept „baronul cerealelor” din Republica Moldova, a făcut publice cifrele care descriu amploarea imperiului agroindustrial pe care îl conduce. Grupul Trans-Oil, controlat de acesta, domină piața cerealelor și a uleiurilor din țară, unde deține o cotă estimată la 60%, fiind cel mai mare procesator, exportator și operator logistic din sector.

Pe segmentul de procesare, Trans-Oil administrează cinci uzine de producere a uleiului vegetal, situate în Bălți, Ceadîr-Lunga și Giurgiulești în Republica Moldova, în Țăndărei în România și în Sid în Serbia. Împreună, aceste unități au o capacitate totală de procesare de 4.150 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi. În Serbia, în localitatea Sremska Mitrovica, grupul construiește o uzină destinată procesării porumbului pentru producerea amidonului și glucozei, extinzându-și astfel activitatea într-un nou segment industrial.

Trans-Oil dispune de o infrastructură logistică proprie, adaptată volumelor mari de export, care include 175 de vagoane de cale ferată, două nave fluviale pentru transportul uleiului, o navă fluvială pentru transportul cerealelor și două nave maritime — una destinată cerealelor și cealaltă uleiului.

Rețeaua portuară operată de Trans-Oil este una dintre cele mai extinse din regiune. Compania administrează două terminale cerealiere în Giurgiulești în Republica Moldova, două terminale de cereale și ulei în Reni în Ucraina, un terminal cerealier și unul de ulei în Luka–Bačka Palanka și Pančevo în Serbia, precum și un terminal de cereale și ulei în Constanța, România. Capacitatea totală de transbordare depășește 5 milioane de tone de cereale și 0,7 milioane de tone de ulei pe an, consolidând poziția grupului ca jucător regional major în transportul și exportul produselor agricole.

Pentru asigurarea mentenanței tehnice și respectarea normelor legale, companiile grupului au investit aproximativ 9 milioane de dolari în anul financiar încheiat la 30 iunie 2025. Trans-Oil continuă astfel politica de modernizare a infrastructurii, menită să susțină ritmul accelerat al activităților comerciale.

Vaja Jhashi, un apropiat al fostului oligarh Vladimir Plahotniuc, și-a început expansiunea pe piața moldovenească în 2011, consolidându-și poziția prin achiziția de fabrici de ulei, elevatoare și prin construirea terminalelor de la Giurgiulești, obținând totodată finanțări importante de la BERD. Astăzi, el controlează cel mai mare conglomerat agroindustrial din Republica Moldova, cu operațiuni semnificative în România, Serbia și Ucraina, și rămâne una dintre cele mai influente figuri din comerțul regional cu cereale și uleiuri.