Linkedin a fost ținta unui hacker. Datele personale se vând pe internet și cu 10 000 de dolari

După ce platforma Linkedin a suferit un atac din partea unui hacker, datele personale ale 500 de milioane de persoane au fost scoase la vânzare pe internet.

Datele propuse spre vânzare includ: numele de utilizator, numele, adresele de email, numerele de telefon, titlurile profesionale și linkuri către celelalte conturi de social media ale persoanei respective. Informații au fost vândute în „pachete”, sub formă de arhive, iar prețul lor variază între 1.000 și 10.000 de dolari, scrie CNN.

„Aceasta nu este o o breșă de securitate la LinkedIn și nu au fost incluse date despre conturile private, din ceea ce am reușit să examinăm”, a declarat compania Microsoft, care deține LinkedIn.

LinkedIn are peste 675 de milioane de utilizatori, ceea ce înseamnă că aproximativ trei sferturi din utilizatori au fost expuși.

Compania a declarat că are sisteme de securitate împotriva acestor abuzuri, dar acestea nu funcționează întotdeauna corespunzător. LinkedIn nu a răspuns încă la întrebarea dacă îi va atenționa pe utilizatorii care au fost expuși acestui atac.

Experții în securitate recomandă utilizarea periodică a site-ului Have I Been Pwned pentru a verifica dacă adresa personală de email a fost compromisă într-o breșă. De asemenea, acesta oferă și informații mai detaliate despre atacurile cibernetice, precum și recomandări de securitate.

#hacker #Linkedin #atac

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².