Lira turcească se prăbuşeşte, iar Turcia s-ar putea îndrepta către cel mai negru scenariu: inflaţie foarte ridicată

22 Nov. 2021, 01:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2021, 01:16 // Actual //  bani.md

Lira turcească s-a prăbuşit din nou după ce banca centrală a ţării a sfidat avertismentele privind declanşarea unei crize monetare în toată regula şi o accelerare dramatică a inflaţiei şi a redus dobânzile. O criză în Turcia este ceva la care Europa trebuie să fie atentă ţinând cont că această ţară poate deschide robinetul cu refugiaţi ce ar putea inunda continentul şi că este singurul jucător geopolitic de la Marea Neagră care se poate măsura cu Rusia.

Deprecierea puternică a lirei în urma deciziei băncii centrale a ţării „lasă Turcia ferm în teritoriu de criză“, avertizează analiştii Capital Economics, potrivit Intellinews.
„În condiţiile în care banca centrală lasă deschisă posibilitatea unei noi majorări de dobânzi în decembrie şi presiunilor exercitate de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, nu există motive să nu previzionăm noi scăderi masive ale lirei pe termen scurt“, arată Liam Peach, analist al Capital Economics.

Jason Tuvey, economist la Capital Economics, arată că banca centrală riscă să creeze un ciclu în care refuzul de a înăspri politica monetară determină noi vânzări masive de active turceşti, majorând aşteptările privind inflaţia şi întărind apelurile pentru dobânzi mai mari. Chiar dacă banca centrală îşi opreşte ciclul de relaxare după şedinţa din decembrie, nu există garanţii că acest lucru îi va linişti pe investitori dacă guver­natorul băncii centrale va fi demis pentru sfidarea dorinţelor pre­şedintelui.

„Tot avem aceste cicluri: banca centrală majorează dobânzile, Erdogan se supără, schimbă stafful, do­bânzile sunt reduse şi mai apoi de la capăt“, arată şi Joseph Mouawad, din cadrul companiei de gestionare de active Carmignac, potrivit Financial Times. Acesta avertizează că de această dată acest experiment este mai periculos din cauza creşterii preţurilor energiei.
„S-ar putea ajunge la cea mai neagră situaţie: creştere redusă şi inflaţie ridicată“, avertizează acesta.

Economiştii avertizează că Turcia riscă acum să înregistreze o inflaţie şi mai mare, poate de 30%, şi o criză monetară reală dacă nu-şi schimbă direcţia şi majorează dobânzile, scrie Reuters.
Riscurile sunt ridicate mai ales în condiţiile în care rezervele valutare ale băncii centrale sunt pe roşu, iar ţara înregistrează un deficit de cont curent.

O politică monetară mai relaxată în contextul unei economii care operează deja peste trendul pre-COVID riscă să ducă la acumulare de dezechilibre şi ar putea crea premisele unei noi crize a balanţei de plăţi, avertizează Capital Economics.

Alţi economişti arată că criza adevărată ar veni dacă turcii ar începe să-şi retragă banii din bănci în masă.

Realitatea Live

28 Ian. 2026, 15:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2026, 15:09 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!