Listă neagră a melodiilor de karaoke! China va interzice cântecele cu „conţinut ilegal” în localuri

China va întocmi o listă neagră a melodiilor de karaoke pentru a le interzice din localurile de karaoke din întreaga țară. Vor fi interzise cântele cu „conținut ilegal”, scrie The Guardian.

Astfel, cele aproape 50.000 de localuri din China vor fi încurajate să ofere cântece „sănătoase” mai degrabă decât cele care amenință integritatea teritorială sau politicile religioase.

În acest sens, statul chinez va întocmi o listă neagră a melodiilor de karaoke pentru a le interzice din localurile de karaoke din întreaga țară, începând cu 1 octombrie, pe cele cu „conținut ilegal”, potrivit Ministerului Culturii și Turismului.

Ministerul a precizat că printre conținuturile interzise se numără cele care pun în pericol unitatea națională, suveranitatea sau integritatea teritorială, care încalcă politicile religioase ale statului prin propagarea de culte sau superstiții sau care încurajează activități ilegale precum jocurile de noroc și drogurile.

Potrivit ministerului, responsabili pentru alegerea melodiilor va fi chiar furnizorul de conținut al localului. De asemenea, ministerul a adăugat că în China există aproape 50.000 de localuri de divertisment cu o bibliotecă muzicală de bază de peste 100.000 de melodii, ceea ce face dificilă identificarea pieselor ilegale de către operatorii de localuri.

Ministerul a declarat că a încurajat furnizorii de conținut să vină cu muzică „sănătoasă și înălțătoare” în aceste locuri.

China reglementează și elimină în mod drastic conținutul care include violență, pornografie sau comentarii sensibile din punct de vedere politic de pe rețelele de socializare și de pe site-urile de internet și, în ultimele luni, a pedepsit transmisiunile în direct către platformele video pentru găzduirea de conținut pe care îl consideră „de prost gust”.

#karaoke #lista neagra #interzice #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.