Litiu, uraniu și gaze naturale: Ucraina negociază cu SUA viitorul resurselor sale

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că țara sa este pregătită să ofere acces prioritar Statelor Unite la resursele sale strategice, precum metalele rare și depozitele subterane de gaze naturale, dar doar în schimbul unor garanții internaționale de securitate. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu pentru Reuters.

Zelenski a subliniat că Statele Unite, care au oferit cel mai mare sprijin Ucrainei în timpul războiului, ar trebui să aibă prioritate în utilizarea acestor resurse. Totodată, președintele a menționat că intenționează să discute această propunere cu omologul său american, Donald Trump.

„Americanii ne-au oferit cel mai mare sprijin și, în mod firesc, ar trebui să primească acces prioritar la resursele noastre. Este un subiect pe care doresc să-l discut cu președintele Trump”, a declarat Zelenski.

În plus, liderul ucrainean a anunțat că Kievul și Washingtonul discută posibilitatea utilizării depozitelor subterane ucrainene pentru stocarea gazului natural lichefiat (GNL) american. Ucraina ar putea deveni, astfel, un hub energetic pentru întreaga Europă, a precizat Zelenski.

Președintele a atras atenția că aproximativ 20% din resursele minerale ale Ucrainei, inclusiv aproape jumătate dintre zăcămintele de metale rare, se află pe teritoriile ocupate de Rusia. Zelenski a avertizat că există riscul ca aceste resurse să ajungă în mâinile aliaților Moscovei, cum ar fi Coreea de Nord și Iran.

„Trebuie să-l oprim pe Putin și să ne protejăm resursele valoroase, inclusiv cele din regiunea Pridniprovska și centrul Ucrainei”, a declarat Zelenski.

Conform estimărilor Forbes, resursele minerale ale Ucrainei sunt evaluate la aproximativ 15 trilioane de dolari, dintre care o mare parte se află în regiunile Lugansk, Donețk și Dnipropetrovsk. Zăcămintele de litiu ale Ucrainei, estimate la 500.000 de tone, sunt printre cele mai mari din Europa, fiind cruciale pentru producția de tehnologie militară și electronică.

Interesul Statelor Unite pentru metalele rare ale Ucrainei este legat de dorința de a reduce dependența de importurile din China, care domină piața mondială în acest sector. În prezent, China asigură peste 60% din producția globală și 85% din procesare.

Zelenski a subliniat că parteneriatul cu SUA reprezintă o oportunitate unică pentru Ucraina de a-și valorifica potențialul economic și de a-și consolida securitatea națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Zelenski #gaz #resurse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.