Lobby pentru Lagardere! Interesul ascuns al legii, care interzice privatizarea aeroportului, dezvăluit de Radu Marian

Președintele Comisiei parlamentre pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, recunoaște în premieră că modificarea la lege, propusă de el, privind includerea Aeroportului în lista proprietăților de stat care nu pot fi privatizate, de fapt, are alt scop legat de extinderea termenului pentru darea în arendă a spațiilor comerciale de la Aeroport.

„Scopul de includere a aeroportul în lista companiilor nepasibile privatizării este mai degrabă legat de licitația care a avut loc și care nu s-a soldat cu succes. Este vorba de darea în chirie a spațiilor comerciale. Pentru bunurile care nu sunt în această listă, termenul de dare în chirie este de 3 ani și este foarte scurt pentru mulți agenți economici și ca să extindem potențialul unei noi licitației să avem mai mulți candidați să fie mai atractivă licitația venim cu acest amendament și din momentul includerii aeroportului în lista bunurilor nepasibile privatizării vom avea mi multă flexibilitate ca să nu avem situația de la primele două licitații”, a explicat deputatul Radu Marian, în cadrul unui podcast.

Ultima dată licitația cu închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în luna aprilie, în condițiile în care a participat doar o singură companie – Lagardere.

După anularea primei licitații, ministrul Infrastructurii Andrei Spânu declara că dacă va participa doar o singură companie, acesta ar putea fi declarată câștigătoare.

Amintim că prima licitație de închiriere a spațiilor comerciale de la Aeroport a fost anulată, deoarece s-au înregistrat doar doi pretendenți, număr considerat insuficient. Ulterior, în data de 25 martie, Agenția Proprietății Publice a prelungit termenul de depunere a dosarelor pentru participarea la a doua licitație, după ce în concurs s-a înscris doar o companie.

Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pentru abuz în serviciu pe seama licitației de la Aeroport. În paralel, Centrul Național Anticorupție investighează eventuale abuzuri. Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita Aeroportului, cunoscute drept „zona Duty Free”, au fost scoase la licitație pe 18 ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardre #marian #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tunelul feroviar subacvatic care leagă Danemarca și Germania va înlocui feribotul de 45 de minute cu trenul de 7 minute, relatează Euronews.com.

Danemarca și Germania sunt cu un pas mai aproape de a fi legate prin cel mai lung tunel rutier și feroviar subacvatic din lume.

Regele Frederik al X-lea al Danemarcei a inaugurat săptămâna trecută primul element al unui viitor tunel de 18 kilometri pe sub Marea Baltică. Acesta va lega sudul Danemarcei de nordul Germaniei și va contribui la tranziția ecologică a sectorului transporturilor.

Legătura Fehmarnbelt, care se preconizează că va fi deschisă în 2029, va reduce, de asemenea, durata călătoriei de la 45 de minute, cât durează în prezent traversarea cu feribotul, la doar șapte minute cu trenul.

Aceasta va lega Roedby din partea daneză de Puttgarten din Germania, cu conexiuni rutiere și feroviare către Europa Centrală și țările nordice.

Prima secțiune a tunelului Fehmarnbelt, gata de scufundare
Frederik a dezvelit o placă la intrarea în primul tronson de 217 metri al tunelului, care va fi scufundat într-un șanț pe fundul mării din partea daneză în cursul acestui an. El a aruncat o monedă la efigia sa într-o capsulă a timpului care conține obiecte donate de cei care au construit elementele de beton.

Sund & Baelt, compania care construiește legătura Fehmarn, susține că va fi cel mai lung tunel submersibil. Acesta va include, de asemenea, o cale ferată electrificată. Se preconizează că mașinile vor putea traversa Marea Baltică în 10 minute pe cele patru benzi, iar trenurile vor face acest lucru în șapte minute.

În 2011, s-a decis ca o legătură între insula Lolland din sudul Danemarcei și insula Fehmarn din nordul Germaniei să fie construită sub forma unui tunel imersat.Lucrările pe partea daneză au fost puse în funcțiune în iulie 2022, iar pe partea germană exact un an mai târziu.

Cât va costa legătura Fehmarn?
Tunelul va fi format din 89 de elemente de beton care sunt construite la o instalație specială din Roedbyhavn pe Lolland, supranumită cel mai mare șantier din Europa de Nord. În mai, a fost turnat primul element.

Legătura Fehmarn va costa 55,1 miliarde de coroane (4,8 miliarde de euro) și va fi plătită de utilizatorii din Danemarca. Guvernul danez va decide taxa de trecere pentru tunel într-o etapă ulterioară.

În ultimii ani, Danemarca a construit legături rutiere și feroviare cu Suedia vecină și între două mari insule daneze.

În 2000, o legătură prin pod și tunel peste strâmtoarea Oresund a legat Copenhaga de Malmo, al treilea oraș ca mărime din Suedia, iar în 1998, traficul rutier a fost deschis între insulele Funen, unde se află Odense – al treilea oraș ca mărime din Danemarca – și Zealand, unde se află Copenhaga. Traficul feroviar a început cu un an mai devreme, notează Euronews.