Lobby pentru Lagardere! Interesul ascuns al legii, care interzice privatizarea aeroportului, dezvăluit de Radu Marian

Președintele Comisiei parlamentre pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian, recunoaște în premieră că modificarea la lege, propusă de el, privind includerea Aeroportului în lista proprietăților de stat care nu pot fi privatizate, de fapt, are alt scop legat de extinderea termenului pentru darea în arendă a spațiilor comerciale de la Aeroport.

„Scopul de includere a aeroportul în lista companiilor nepasibile privatizării este mai degrabă legat de licitația care a avut loc și care nu s-a soldat cu succes. Este vorba de darea în chirie a spațiilor comerciale. Pentru bunurile care nu sunt în această listă, termenul de dare în chirie este de 3 ani și este foarte scurt pentru mulți agenți economici și ca să extindem potențialul unei noi licitației să avem mai mulți candidați să fie mai atractivă licitația venim cu acest amendament și din momentul includerii aeroportului în lista bunurilor nepasibile privatizării vom avea mi multă flexibilitate ca să nu avem situația de la primele două licitații”, a explicat deputatul Radu Marian, în cadrul unui podcast.

Ultima dată licitația cu închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în luna aprilie, în condițiile în care a participat doar o singură companie – Lagardere.

După anularea primei licitații, ministrul Infrastructurii Andrei Spânu declara că dacă va participa doar o singură companie, acesta ar putea fi declarată câștigătoare.

Amintim că prima licitație de închiriere a spațiilor comerciale de la Aeroport a fost anulată, deoarece s-au înregistrat doar doi pretendenți, număr considerat insuficient. Ulterior, în data de 25 martie, Agenția Proprietății Publice a prelungit termenul de depunere a dosarelor pentru participarea la a doua licitație, după ce în concurs s-a înscris doar o companie.

Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pentru abuz în serviciu pe seama licitației de la Aeroport. În paralel, Centrul Național Anticorupție investighează eventuale abuzuri. Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita Aeroportului, cunoscute drept „zona Duty Free”, au fost scoase la licitație pe 18 ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lagardre #marian #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.