Londra extinde sancțiunile împotriva Moscovei și vrea să-i forțeze pe ruși să participe la reconstrucțiea Ucrainei

Regatul Unit a adoptat luni o nouă legislaţie care permite extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei, până când aceasta din urmă va plăti Ucrainei reparaţii de război, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

În contextul desfăşurării unei conferinţe pentru reconstrucţia Ucrainei în perioada 21-22 iunie, Guvernul condus de Rishi Sunak schimbă regulile asupra sancţiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, cu obiectivul de a finanţa reconstrucţia acesteia din urmă, notează într-un comunicat executivul de la Londra.

Ministrul de Externe britanic James Cleverly a declarat că, în baza noilor măsuri, cetăţenii ruşi sancţionaţi vor trebui să-şi dezvăluie către Fiscul britanic activele pe care le deţin în Regatul Unit, la fel şi cetăţenii britanici sau companiile britanice ce se află pe lista cu sancţiuni, în caz contrar riscă amenzi sau chiar confiscarea bunurilor.

De asemenea, celor cărora le-au fost îngheţate activele prin sancţiunile impuse Rusiei li se oferă posibilitatea să le „doneze” Ucrainei, în cadrul unui proces deplin voluntar; nimeni nu va fi forţat să facă astfel de „donaţii” Kievului, dar cei care nu le fac vor avea oricum activele îngheţate mai departe, aşadar în orice caz nu le vor mai putea utiliza, dar totuşi nu le vor fi confiscate dacă sunt declarate Fiscului.

„Nevoile pentru reconstrucţie ale Ucrainei sunt, şi vor fi, imense”, prin urmare „Regatul Unit este pregătit să folosească sancţiunile pentru a asigura că Rusia va plăti reparaţii ţării pe care a atacat-o atât de mişeleşte”, spune James Cleverly.

De când Rusia a declanşat în februarie 2022 războiul contra Ucrainei, Regatul Unit a îngheţat active ruseşti în valoare de circa 18 miliarde de lire sterline. Statele occidentale în ansamblu au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ”furt”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Londra #reconstructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de făină de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere față de anul precedent, pe fondul unei cereri externe mai temperate, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Volumul total exportat a constituit 27.261 de tone, cu 14% mai puțin comparativ cu 2024, când livrările au atins 31.880 de tone.

Diminuarea marchează o corecție după nivelurile ridicate din 2024, însă, privită în dinamică mai largă, performanța din 2025 rămâne superioară anului 2023, cu o creștere de aproximativ 38%, și este de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2022, an considerat atipic din cauza interdicțiilor temporare de export aplicate pe parcursul mai multor luni.

În pofida reducerii volumelor, prețurile de export au crescut. Prețul mediu de export al făinii de grâu a urcat în 2025 la 5,29 lei/kg, față de 5,00 lei/kg în 2024. Nivelul depășește ușor media din 2023 (5,26 lei/kg), dar rămâne sub maximul din 2022 (6,46 lei/kg), influențat de condițiile excepționale de piață din acel an.

Din punct de vedere valoric, exporturile de făină de grâu au generat în 2025 încasări de 144 milioane lei, în scădere cu 10% față de 2024, când valoarea exporturilor a atins 159,4 milioane lei. Reducerea este explicată de scăderea cantităților exportate, majorarea prețului mediu nefiind suficientă pentru a compensa pierderea de volum.

Datele din ianuarie 2026 indică un început de an prudent: au fost exportate 1.816 tone de făină, la un preț mediu de 5,20 lei/kg, cu încasări de 9,4 milioane lei.

Anul 2025 a adus și o schimbare de leadership pe piața exporturilor de făină. Pe primul loc a urcat FPC „GHENVEN-SERVICE” SRL, care a exportat 7.849 de tone, consolidându-și poziția după cele 6.654 de tone livrate în 2024. Fostul lider, S.C. „OLEINEAC” SRL, a coborât pe locul doi, cu 5.818 tone, în scădere cu circa 2.500 de tone față de anul precedent. Podiumul este completat de „ECO-GRAIN ELEVATOR” SRL, o moară din Drochia, cu 5.456 de tone exportate în 2025.

În același timp, analiza scoate în evidență reculul accentuat al unor jucători tradiționali. Cazul „MĂCINATORUL” SRL este relevant: după 5.150 de tone exportate în 2023, volumele au scăzut puternic în 2024, iar în 2025 livrările au devenit nesemnificative, compania practic oprind exporturile de făină.

Geografia exporturilor explică în mare parte scăderea din 2025. România, piața tradițională și principalul partener comercial, a importat 14.208 tone de făină din Republica Moldova, cu aproape 5.000 de tone mai puțin față de 2024. Pe locul doi se află Israelul, cu 12.656 de tone, un nivel apropiat de cel din anul precedent, stabilitate care a atenuat scăderea totală a exporturilor. Celelalte destinații – Cuba, Olanda, Marea Britanie și alte piețe – au avut un rol marginal.

Comparația dintre importuri și exporturi evidențiază o schimbare structurală în balanța comercială. Începând cu 2024, Republica Moldova a devenit exportator net cantitativ de făină de grâu. În 2025, exporturile (27.261 tone) au depășit importurile (24.478 tone) cu 2.783 de tone.

Totuși, analiza valorică arată un dezechilibru major. În 2025, importurile de făină au avut o valoare de 182,97 milioane lei, în timp ce exporturile au generat doar 144,1 milioane lei. Astfel, Moldova a plătit pentru făina importată cu aproximativ 38,8 milioane lei mai mult decât a încasat din exporturi, deși a vândut peste hotare cantitativ mai mult decât a cumpărat.

Dezechilibrul este explicat de diferența tot mai mare de preț dintre importuri și exporturi. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,48 lei/kg, față de 5,29 lei/kg la export – un decalaj de 41%. Tendința continuă și în 2026: în ianuarie, făina importată a costat 7,14 lei/kg, cu 37% mai mult decât prețul mediu de export.

Potrivit analizei, diferența este determinată de structura produselor: Republica Moldova importă preponderent făină ambalată pentru consum casnic, cu costuri mai mari de procesare, ambalare și marketing, în timp ce exportă în principal făină vrac sau în saci industriali, destinată procesării. Capacitățile interne de ambalare, branding și poziționare pe segmente cu valoare adăugată ridicată rămân limitate, ceea ce explică de ce, în pofida excedentului cantitativ, țara cumpără făină scump și vinde ieftin.

Structura importurilor confirmă această realitate: aproximativ 80% din făina importată provine din Ucraina, restul fiind livrat în principal din România, iar în cantități mult mai mici din Italia și Rusia, fiind destinată aproape exclusiv consumului casnic, nu sectorului industrial.